Filosofia medicinei: putem avea încredere în progrese?
 

Filosofia medicinei: putem avea încredere în progrese?

Filosofia medicinei este un domeniu de cunoaștere care analizează probleme fundamentale în teoria, cercetarea și practicarea științelor sănătății.
Filosofia medicinei: putem avea încredere în progrese?
Maria Alejandra Morgado Cusati

Scris și verificat de filosoful Maria Alejandra Morgado Cusati.

Ultima actualizare: 08 noiembrie, 2022

Mulți cred că medicina și filosofia sunt două discipline separate. Prima caută să vindece sau măcar să atenueze bolile; a doua analizează și sistematizează noțiuni foarte generale, precum realitatea, cunoașterea sau binele. Cu toate acestea, încă de pe vremea lui Hipocrate (460 î.Hr. – 370 î.Hr.) se vorbește despre filosofia medicinei.

De exemplu, filosofia a oferit instrumentele teoretice, metodologice și analitice pentru analiza conceptelor medicale (sănătate, boală și îngrijire); medicina a oferit filosofiei teme de reflecție critică (dezbaterea etică privind utilizarea animalelor în cercetarea biomedicală, de exemplu).

Deși unii autori au negat existența filosofiei medicinei ca domeniu distinct de studiu, astăzi avem reviste dedicate, organizații profesionale și o literatură academică importantă care susțin înființarea acestei ramuri filosofice.

Filosofia medicinei: în ce constă?

Filosofia medicinei este un domeniu de cunoaștere care analizează probleme fundamentale în teoria, cercetarea și practicarea științelor sănătății. Aceasta analizează mai ales aspectele metafizice, epistemologice și etice.

Pentru a înțelege mai bine această definiție, să luăm în considerare domeniile de cercetare pe care ar trebui să le acopere disciplina, potrivit filosofului James A. Marcum:

  • Primul aspect este ontologia, care abordează probleme precum natura medicinei și a instituțiilor de sănătate, ce înseamnă să fii medic, care este specificul relației medic-pacient, ce sunt bolile, etc.
  • Al doilea este epistemologia medicinei, care pune întrebări precum „ce tip de cunoaștere este cunoașterea medicală, cum este construită și ce înseamnă cunoașterea clinică?”.
  • Al treilea aspect este etica medicinei, care presupune investigarea relației medic-pacient, stabilirea obiectivelor, valorilor și scopurilor care ar trebui să ghideze practica medicală, trecerea de la etica medicală la bioetică, etc.

Dezbateri în cadrul filosofiei medicinei

Unele dintre problemele discutate în cadrul filosofiei medicinei sunt următoarele:

Cum ar trebui definite sănătatea și boala?

Una dintre cele mai vechi și fundamentale dezbateri din filosofia medicinei este legată de două concepte de bază. Linia de demarcație dintre boală și sănătate este vagă, mai ales din cauza gamei largi de variații prezente la populația umană și dezbaterilor despre conceptul de boală construit social.

Abordarea este importantă din punct de vedere epistemologic și moral, deoarece aceste definiții influențează momentul și locul în care oamenii solicită tratament medical.

Prin urmare, definirea bolii, a sănătății și a conceptelor aferente acestora nu este o chestiune de simplu interes filosofic sau teoretic, ci este fundamentală din motive etice. Mai presus de toate, medicina contribuie la bunăstarea oamenilor.

Bolnav pe un pat de spital
Cine ar trebui să aibă un pat într-un spital? Cine este bolnav și cine nu? Aceste întrebări de filosofie transcend teoria.

Medicină bazată pe dovezi (EBM)

EBM se referă la o mișcare apărută la începutul anilor ’90, pornită de un grup de epidemiologi de la Universitatea McMaster din Hamilton, Canada. Specialiștii au reacționat împotriva dependenței de judecata clinică.

Este o abordare a practicii medicale care vizează optimizarea îngrijirii, punând accent pe utilizarea dovezilor științifice. Susținătorii EBM au dezvoltat ierarhia dovezilor, care clasifică diferite metode de cercetare în funcție de calitatea lor.

Deși nu există o ierarhie universal acceptată, EBM prioritizează studiile controlate randomizate și revizuirile acestora. Studiile non-analitice (cum ar fi rapoartele de caz) și opinia experților sunt dovezi mai puțin fiabile.

Mulți filosofi au pus sub semnul întrebării legitimitatea acestei ierarhii. Așadar, au apărut întrebări cu privire la fragilitatea cercetării medicale.

Judecata clinică și rolul experienței

Ierarhiile EBM plasează opinia experților pe ultimele poziții. Epidemiologii care au pornit mișcarea au avut motive întemeiate să fie sceptici în privința acestui subiect. Când tratamentele sunt testate sistematic, tradiția și opiniile experților pot fi viciate.

Judecățile greșite cu privire la eficacitatea terapiilor din motive pur epistemice nu sunt singura îngrijorare. Interesele personale ale medicului îi pot influența judecata și acțiunile.

De exemplu, mulți medici au legătură cu industria farmaceutică într-un fel sau altul. De fapt, potrivit unui studiu, 94% dintre medicii americani primesc beneficii financiare de la laboratoarele care produc medicamente.

Prin urmare, putem să presupunem că piața va influența recomandările de tratament. De aici rezultă importanța de a respecta principiul EBM, conform căruia deciziile ar trebui să se bazeze pe cele mai bune dovezi disponibile. În acest caz, este vorba de cercetarea sistematică.

Când judecata expertului capătă mai multă valoare

Problema este complicată atunci când mai multe studii sistematice la nivel de populație produc rezultate care nu sunt direct aplicabile anumitor persoane. Un exemplu destul de comun sunt efectele secundare ale unui tratament.

În acest caz, rezultatele studiilor clinice pot indica faptul că un anumit medicament este eficient în tratarea unei afecțiuni, dar potențialele efecte adverse sunt trecute cu vederea.

Există mai multe motive pentru care studiile clinice nu arată nicio dovadă de efecte adverse. Cei examinați pot să nu fie urmăriți în mod adecvat, iar efectele adverse pot să nu fie raportate sau pot să nu fie semnificative din punct de vedere statistic.

Acest lucru demonstrează că eficacitatea unui tratament în ameliorarea simptomelor unei boli nu este singurul aspect important în luarea unei decizii. Judecata clinică a expertului joacă un rol extrem de important.

Medic care cunoaște filosofia medicinei
Medicina este o știință și o artă. Prin urmare, pentru aplicarea individuală a tratamentelor, este necesară expertiza specialiștilor în domeniu.

Validitatea filosofiei medicinei

Reflecția filosofică asupra problemelor medicale este extrem de importantă pentru dezvoltarea teoriilor și practicilor care au ca obiectiv sănătatea și bunăstarea oamenilor. Trebuie să avem în vedere că dezbaterile din acest domeniu au contribuit la dezvoltarea medicinei și a metodelor sale.

S-ar putea să te intereseze...
Ne-a crescut medicina speranța de viață?
Doza de Sănătate
Citește pe Doza de Sănătate
Ne-a crescut medicina speranța de viață?

Medicina a crescut speranța de viață în ultimul secol. Îți explicăm ce anume a influențat acest fapt și cât de mari sunt beneficiile.



  • Bekelman J, Li Y, Gross C. Scope and impact of financial conflicts of interest in biomedical research: a systematic review. JAMA. 2003;289(4):454-65.
  • Elío-Calvo Daniel. MEDICINA Y FILOSOFÍA. Rev. Méd. La Paz  [Internet]. 2021  [consultado el 27 oct 2022]; 27(1): 86-92. Disponible en: http://www.scielo.org.bo/scielo.php?script=sci_arttext&pid=S1726-89582021000100016&lng=es.
  • Marcum J. An Introductory Philosophy of Medicine. Springer Science & Business Media; 2008
  • Reiss J, Aneny RPhilosophy of Medicine [Internet]. California: Stanford Encyclopedia of Philosophy; 2016 [consultado el 27 oct 2022]. Disponible en: https://plato.stanford.edu/entries/medicine/