Fontanela la bebeluși: tot ce trebuie să știi
După naștere, fontanela la bebeluși devine adesea un subiect de conversație în familie. Unii sunt îngrijorați de mărimea ei, de spongiozitate sau de timpul care trece fără ca aceasta să se închidă.
Toate preocupările sunt logice și de înțeles, deoarece noi, adulții, nu avem fontanele ca bebelușii. Așadar, suntem frapați de prezența lor, de posibilitatea de a lovi din greșeală copiii și de faptul că pe suprafața fontanelelor se simt bătăile inimii.
La naștere, oasele craniului nu sunt complet conectate și închise. Tocmai asta îi permite copilului să iasă prin canalul de naștere, micșorându-i diametrul cefalic. Un os trece deasupra altuia, iar capul este micșorat, schimbându-și forma.
De fapt, la naștere, nu avem șase oase în craniu ca la vârsta adultă, ci mai multe. Acest lucru se întâmplă, de exemplu, cu osul frontal, care este alcătuit din două părți la bebeluși. În timp, aceste oase se vor uni într-un proces pe care îl cunoaștem ca osificare.
Zonele în care oasele craniului se unesc se numesc suturi. Între suturi se află fontanelele bebelușului, care sunt încă moi și de dimensiuni considerabile. Datorită lor, capul copilului se poate mări ușor odată cu creșterea corpului.
La sugar, există două fontanele principale: fontanela anterioară și posterioară. Există și alte spații moi, dar acestea sunt mai mici și se închid mai devreme. Odată ce se închid, osul va deveni o masă solidă.
Suturile craniului și relația lor cu fontanela la bebeluși
Suturile sunt zonele de uniune dintre oasele craniului. După cum am explicat anterior, la sugari, suturile conțin fontanele. Cu alte cuvinte, conțin zone moi care nu sunt încă oase, dar peste care va avea loc osificarea.
Atunci când suturile nu sunt osificate, ele sunt mobile. Am putea spune că sunt ca niște articulații. Pe măsură ce bebelușul crește, acest țesut moale dintre suturi se extinde și devine osos. Când fontanelele se închid, creșterea craniană este completă.
Cele mai importante suturi ale capului sunt:
- Metopică: Aceasta este cea care separă osul frontal în două părți la naștere. Se întinde de-a lungul frunții și ajunge la nas.
- Sagitală: Aceasta este sutura care trece prin craniu din spate în față, în partea de mijloc.
- Coronară: Aceasta trece prin craniu dintr-o parte în alta, transversal către fontanela sagitală.
- Lambdoidă: Această sutură unește oasele parietale cu osul occipital din spate.
Când se închid fontanelele la sugari?
Fontanelele trebuie să se închidă, deși acest lucru nu se întâmplă imediat după naștere. Acestea trec printr-un proces care însoțește creșterea copilului și care provoacă osificarea.
Datele preconizate pentru închiderea fontanelei la bebeluș sunt aproximative. Acest lucru înseamnă că situația evoluează diferit la fiecare copil în parte:
- Fontanela anterioară trebuie să se închidă și să se osifice complet în jurul vârstei de 18 luni.
- Fontanela posterioară se închide în jurul celei de-a patra luni de viață, deoarece este mult mai mică decât fontanela anterioară.
Dacă timpul de închidere este mai lung, este necesar un consult medical. Pediatrul va evalua dimensiunea fontanelelor bebelușului, consistența acestora și starea generală de sănătate. Dacă lucrurile par a fi în regulă, medicul va recomanda o vizită ulterioară.
Dacă există îndoieli cu privire la un proces patologic, medicul pediatru poate solicita o ecografie craniană. Acest test nu prezintă niciun risc pentru copil și îi permite medicului să excludă boli precum craniosinostoza sau hidrocefalia.
Diformitățile fontanelelor
Există semne în fontanelele bebelușului care ne pot avertiza cu privire la existența unei anomalii. Părinții ar trebui să fie atenți la acest lucru pentru a consulta cu promptitudine un medic.
În primul rând, trebuie să clarificăm că bătăile inimii care apar în acest țesut sunt normale și nu reprezintă o anomalie. Fontanelele bebelușului au multe vase de sânge și transmit bătăile inimii.
Însă, dacă există o umflătură, aceasta poate fi o problemă. Dacă umflătura apare doar la plâns, este benignă, deoarece este un răspuns la creșterea presiunii intracraniene. Cu toate acestea, dacă umflătura este prezentă atunci când copilul este calm, atunci părinții ar trebui suspecteze prezența hidrocefaliei.
O fontanelă adâncită poate fi un simptom al deshidratării. Apare mai frecvent la sugarii cu gastroenterită severă, care provoacă vărsături continue, împiedicându-i să bea lichide.
Fontanela la bebeluși: importanța
Fontanelele bebelușului sunt foarte importante și este normal să ne îngrijorăm dacă suntem părinți. Dacă ai îndoieli, cel mai bine este să consulți un medic pediatru pentru a scăpa de griji. În general, nu vor exista probleme cu această zonă anatomică, dar ne poate avertiza cu privire la alte procese patologice.
Toate sursele citate au fost revizuite în profunzime de către echipa noastră pentru a asigura calitatea, fiabilitatea, actualitatea și valabilitatea lor. Bibliografia acestui articol a fost considerată fiabilă și precisă din punct de vedere academic sau ştiinţific.
- Gualpa Jácome, Andrés, et al. “Hallazgos de la ecoencefalografía transfontanelar en niños con fontanela anterior abierta y factores de riesgo asociados.” MediSur 16.3 (2018): 366-375.
- Rouvière, H., and A. Delmas. “Desarrollo del Cráneo. Fontanelas.” Anatomía Humana. Descriptiva, Topográfica y Funcional 1 (2005): 89-90.
- Bustamante, J. L., et al. “Anatomía aplicada de las fontanelas.” Neurocirugía 21.3 (2010): 253-259.