Funcțiile proteinelor în organism
Scris și verificat de nutriționistul Florencia Villafañe
Știi care sunt funcțiile proteinelor în organism? Aceste molecule, la fel ca alți nutrienți, sunt necesare pentru diferite procese vitale, motiv pentru care toți indivizii trebuie să le includă zilnic în dieta lor.
Proteinele sunt formate din unități structurale numite aminoacizi. Unii dintre ele nu pot fi sintetizați în organism și, din acest motiv, sunt considerați esențiali. Nu există o altă modalitate de a-i obține decât prin dietă.
Totul despre funcțiile proteinelor în organism
În general, proteinele sunt molecule care au 4 elemente de bază: carbon, hidrogen, oxigen și azot. În plus față de acestea, pot conține și sulf, fier, cupru sau alte minerale.
Proteinele joacă un rol fundamental în organismul ființelor vii, deoarece sunt macronutrienți necesari pentru o funcționare optimă. Funcțiile lor sunt versatile și diverse, cea principală fiind de a ajuta la formarea țesuturilor și a masei musculare. Cu toate acestea, proteinele au mult mai multe funcții.
În continuare, vom vorbi despre acțiunile multiple ale proteinelor în organism.
- Structură și plasticitate. O funcție importantă a proteinelor în organism este formarea structurilor celulare. Repară țesuturile, asigură sprijin și conferă elasticitate și rezistență. Există două exemple clasice în acest sens. În primul rând, colagenul, care se găsește în oase și tendoane. În al doilea rând, cheratina, care se găsește în păr, piele și unghii. Conform studiilor, aportul de proteine este una dintre cerințele de bază pentru creșterea masei musculare.
- Reglare. Unii hormoni, cum ar fi insulina și glucagonul, au o natură proteică. Acești doi hormoni permit reglarea concentrației de glucoză din sânge. Un alt caz este calcitonina, care este responsabilă de metabolizarea calciului. În plus, există proteine a căror funcție este direcționarea diviziunii celulare și a exprimării genelor.
- Apărare. Proteinele ajută la crearea imunoglobulinelor. Acestea sunt anticorpi capabili să protejeze corpul împotriva agenților străini. Mucinele, de exemplu, protejează membranele mucoase și au un efect germicid. Există, de asemenea, fibrinogen și trombină, care contribuie la formarea cheagurilor de sânge și previn sângerarea.
- Homeostazie. Proteinele au capacitatea de a menține mediul intern stabil printr-un proces numit homeostazie. Astfel, pH-ul, aciditatea și echilibrul osmotic al corpului se încadrează în valori normale în orice moment.
- Enzime. Multe proteine sunt enzime, ceea ce înseamnă că permit organismului să reacționeze la stimuli într-un ritm mai rapid. Ele pot accelera acest proces datorită capacității lor de a interacționa cu substraturile. De exemplu, există enzime care permit degradarea alimentelor, cum ar fi amilaza, lipaza și proteaza.
- Transport. Ajută la transportul substanțelor, precum oxigenul (prin hemoglobină și mioglobină) și grăsimile (prin apoproteine), în fluidele corpului. La nivel celular, sunt canale și receptori care permit intrarea și ieșirea compușilor prin membranele celulare.
- Rezervă energetică. Proteinele sunt, de asemenea, un rezervor de energie în cazul în care trebuie utilizate pe post de combustibil. Deși nu este optim ca organismul să le utilizeze ca atare, este o posibilitate atunci când carbohidrații nu sunt disponibili.
Îți recomandăm:
Diferitele surse de proteine
Alimentele care furnizează proteine sunt de origine animală și vegetală. Toate diferă în ceea ce privește calitatea. Sursele animale de proteine au o valoare biologică ridicată, deoarece conțin toți aminoacizii esențiali pentru organism. În schimb, sursele vegetale sunt considerate proteine incomplete.
Conform studiilor științifice, atunci când consumi proteine de origine vegetală, ar trebui să încerci să combini mai multe tipuri pentru a obține o calitate optimă. În caz contrar, vor lipsi întotdeauna anumite componente cheie.
Poți găsi proteine complete în:
- Carne roșie și albă
- Ouă
- Lactate
- Leguminoase: în special boabe de soia, năut și linte
- Nuci și semințe
Diferite lucrări de cercetare științifică recomandă consumul a 0,8 grame de proteine pe kilogram de greutate corporală pe zi. Această cerință variază în funcție de nevoile fizice ale fiecărui individ. De exemplu, femeile însărcinate, copiii, adolescenții și bătrânii ar trebui să consume o cantitate mai ridicată.
Acest lucru este diferit în cazul sportivilor, deoarece nivelul de activitate fizică pe care îl desfășoară duce la o cerință crescută de proteine. De fapt, potrivit unui studiu publicat în Journal of the International Society of Sports Nutrition, aceștia ar trebui să consume cel puțin 2 grame de proteine pe kilogram de greutate corporală pe zi.
Citește mai mult:
Ce trebuie să reții despre funcțiile proteinelor în organism
Acest nutrient este esențial pentru multe funcții vitale. Din acest motiv, toți indivizii trebuie să acorde atenție consumului de proteine. Așa cum am menționat anterior, proteinele de bună calitate pot fi obținute din alimente de origine animală. Prin urmare, cei care urmează o dietă vegetariană ar trebui să consulte un nutriționist.
După cum poți vedea, este important să cunoști funcțiile proteinelor din organism. La urma urmei, aceste molecule nu sunt utile doar pentru fabricarea țesuturilor. Sunt indispensabile datorită capacității lor de a influența mai multe procese din corp. Sănătatea noastră depinde de ele, prin urmare, este vital să le includem în dieta de zi cu zi.
Toate sursele citate au fost revizuite în profunzime de către echipa noastră pentru a asigura calitatea, fiabilitatea, actualitatea și valabilitatea lor. Bibliografia acestui articol a fost considerată fiabilă și precisă din punct de vedere academic sau ştiinţific.
- Wolfe, R. R. (2017). Branched-chain amino acids and muscle protein synthesis in humans: myth or reality?. Journal of the International Society of Sports Nutrition, 14(1), 1-7.
- Amador-Licona, N., Moreno-Vargas, E. V., & Martinez-Cordero, C. (2018). Ingesta de proteína, lípidos séricos y fuerza muscular en ancianos. Nutrición Hospitalaria, 35(1), 65-70.
- Guerra, M., Hernández, M. N., López, M., & Alfaro, M. J. (2013). Valores de referencia de proteínas para la población venezolana. Archivos latinoamericanos de nutrición, 63(4), 278.
- Guillén, M. V. L. (2009). Estructura y Propiedades de las Proteínas. Obtenido de http://www. uv. es: http://www. uv. es/tunon/pdf_doc/proteinas_09. pdf. 34p.
- Miyahira, J. (2016). Importancia de mantener constante el medio interno. Revista Medica Herediana, 27(4), 197-198.
- González-Torres, Laura, et al. “Las proteínas en la nutrición.” Revista salud pública y nutrición 8.2 (2007): 1-7.
- de Luna Jiménez, Alfonso. “Valor nutritivo de la proteína de soya.” Investigación y Ciencia: de la Universidad Autónoma de Aguascalientes 36 (2006): 29-34.
Acest text este oferit numai în scop informativ și nu înlocuiește consultarea cu un profesionist. În caz de îndoieli, consultați-vă cu specialistul dvs.