Imunonutriția: alimente pentru imunitate

Este posibil să stimulăm sistemul imunitar consumând anumiți nutrienți din alimente? Iată ce trebuie să știi despre imunonutriție!
Imunonutriția: alimente pentru imunitate

Ultima actualizare: 24 Iunie, 2021

Imunonutriția este știința care studiază relația dintre nutrienți și imunitate. Obiectivele sale sunt să înțeleagă markerii imunologici asociați cu starea nutrițională. În acest fel, își propune să dezvolte un model al felului în care compușii prezenți în alimente influențează răspunsul imun al organismului la viruși, bacterii și toxine. Astăzi, vom analiza mai atent imunonutriția și principalele alimente benefice pentru imunitate.

Imunonutriția: alimente pentru imunitate

Unele substanțe au proprietatea de a spori imunitatea umană sau, cel puțin, de a stabili o serie de interacțiuni cu aceasta. Mai jos, vom arunca o privire asupra nutrienților care stimulează sistemul imunitar, conform dovezilor științifice.

Glutamina

Suplimente pentru imunitate
Suplimentarea cu glutamină are beneficii asociate tractului gastro-intestinal.

Primul exemplu este glutamina. Acesta este un aminoacid neesențial care are funcții legate de protecția tractului digestiv. Suplimentarea cu această substanță îmbunătățește mucoasa intestinală și reduce șederea în spital la pacienții cu transplant de măduvă osoasă, conform literaturii științifice.

Arginina

Acesta este un alt aminoacid, care, în acest caz, este capabil să îmbunătățească funcția imună celulară și vindecarea rănilor. În plus, dovezile științifice indică faptul că suplimentarea cu această substanță poate reduce răspunsurile inflamatorii. Din acest motiv, sunt necesare mai multe studii pentru a demonstra pe deplin eficacitatea acesteia.

Acizii grasi omega-3

Acești acizi grași reglează sinteza eicosanoizilor care, la rândul lor, acționează ca mediatori ai răspunsului imun. De asemenea, au un important efect antiinflamator care servește la contracararea efectului inflamator al acizilor grași omega-6, prezenți în alimentele procesate.

Studiile științifice subliniază importanța menținerii unui aport echilibrat de acizi grași pentru a nu provoca o stare de inflamație.

Cum se poate îmbunătăți aportul acestor substanțe nutritive?

Pentru a-ți optimiza răspunsul imunitar, ar trebui să consumi zilnic proteine de calitate. Organizația Mondială a Sănătății (OMS) recomandă cel puțin 0,8 g de proteine per kg de greutate corporală pentru persoanele sedentare. Aceste recomandări cresc atunci când vine vorba de sportivi.

În plus, este important să luăm în considerare faptul că 50% din totalul de proteine ar trebui să fie de origine animală pentru a asigura aportul tuturor aminoacizilor esențiali în proporția corectă.

În acest sens, ar trebui să acordăm prioritate aportului de pește în locul cărnii. În acest fel și cu un consum regulat de pește gras, este mai probabil să ajungem la aportul recomandat de omega-3. Putem găsi acest nutrient și în uleiuri vegetale și fructe, cum ar fi avocado. Desigur, cel mai bine este să consumăm uleiuri brute pentru a evita formarea de compuși toxici care ne pot afecta sănătatea.

Imunonutriția este același lucru cu administrarea de suplimentare?

Alimente pentru imunitate
Singurele suplimente care par a fi favorabile pentru o mare parte a populației sunt probioticele. Pentru alte suplimente, sunt necesare mai multe dovezi.

În principiu, experții nu recomandă suplimentarea cu nutrienți, cu excepția cazurilor de nevoi speciale, deficiențe sau boli. Efectele pe termen lung ale suplimentării cu anumite vitamine, de exemplu, nu sunt cunoscute cu certitudine.

Singurele substanțe a căror suplimentare ar putea fi favorabilă pentru o gamă largă a populației sunt probioticele. Astfel de substanțe încep să fie strâns legate de funcția imună. Multe procese au loc în acest sens și nu va trece mult timp până când vor apărea mai multe concluzii și dovezi.

În afară de acest caz și de cel al vitaminei D din cauza deficitului, experții nu recomandă suplimentarea. Un caz distinct ar fi cel al sportivilor, mai ales atunci când se urmărește o creștere a performanței.

La persoanele sedentare și chiar și atunci când se urmărește îmbunătățirea sistemului imunitar, recomandările actuale pledează pentru o dietă variată și echilibrată și exerciții fizice regulate. Cu toate acestea, imunonutriția este un domeniu foarte amplu și sunt multe de explorat.

Imunonutriție sau alimente pentru imunitate: ce ar trebui să reținem?

Imunonutriția este o știință relativ nouă, cu o mulțime de lucruri de descoperit. În ciuda acestui fapt, există deja anumite descoperiri în acest sens. De exemplu, știm deja că există substanțe nutritive care pot modula și stimula sistemul imunitar.

În plus, avem și cazul probioticelor, care promit să revoluționeze acest sector în următorii ani. Cu o mai bună cunoaștere a genomului, tendința este de a evolua către o nutriție personalizată și individualizată.

Dovezile pe care le avem astăzi ne determină să recomandăm o dietă variată și echilibrată. Este important să-ți asiguri aportul de proteine și omega-3 și să reduci consumul de alimente procesate și elemente toxice, cum ar fi alcoolul.

Ca suplimente, doar probioticele sunt benefice pentru o mare parte a populației. În cazul suplimentării cu aminoacizi, medicii specialiști ar trebui să evalueze cazurile în mod individual.

S-ar putea să te intereseze...
Smoothie pentru imunitate cu citrice și curcuma
Doza de Sănătate
Citește pe Doza de Sănătate
Smoothie pentru imunitate cu citrice și curcuma

Știi cum să faci un smoothie pentru imunitate cu citrice și curcuma? Acesta te ajută să te aperi de viroze, răceli și gripă!



  • Wang B., Wu G., Zhou Z., Dai Z., et al., Glutamine and intestinal barrier function. Amino Acids. 2015. 47 (10): 2143-54.
  • Li J., Zhang Z., Huang X., L-Arginine and allopurinol supplementation attenuates inflammatory mediators in human osteoblasts osteoarthritis cells. Int J Biol Macromol, 2018. 118: 716-721.
  • Tortosa Caparros E., Navas Carrillo D., Marín F., Orenes Piñero E., Anti inflammatory effects of omega 3 and omega 6 polyunsaturated fatty acids in cardiovascular disease and metablic syndrome. Crit Rev Food Sci Nutr, 2017. 57 (16): 3421-3429.