Intoxicația cu metanol: simptome și tratament

Metanolul este un tip de alcool care este incolor și volatil la temperatura camerei. Este cunoscut și sub denumirea de alcool de ardere. Se folosește în industrie, laboratoare și chiar acasă, deoarece se găsește în numeroase produse de curățare, antigeluri, vopsele și lacuri. Intoxicația cu metanol poate apărea accidental prin manipularea acestor produse sau voluntar (sinucidere).

În plus, metanolul se folosește ilegal ca înlocuitor al etanolului în băuturile alcoolice fabricate clandestin. Acestea fac ca mai multe persoane să se intoxice în același timp și să ajungă la spital.

Intoxicațiile cu metanol sunt foarte rare, dar au o mortalitate ridicată: între 26 și 50%. Dacă nu provoacă moartea, generează un număr mare de sechele neurologice și vizuale, inclusiv orbire.

Mai jos, vă vom spune tot ce trebuie să știți despre intoxicația cu metanol, simptomele acesteia și ce trebuie să faceți în caz de otrăvire.

Ce este metanolul și unde se găsește?

După cum am spus, metanolul este un tip de alcool incolor, volatil și inflamabil. Este toxic pentru organism, spre deosebire de etanol, care se află în băuturile alcoolice. Se obține din distilarea lemnului, deși poate fi sintetizat și din monoxid de carbon sau metan.

Este folosit pentru a face, printre altele:

• Antigel: se adaugă în lichidele de spălare a parbrizului și în conductele de gaz natural.
• Solvenți: sunt utilizați în industrie pentru a produce cerneluri, rășini, adezivi și coloranți. De asemenea, este folosit ca solvent pentru fabricarea de medicamente pentru colesterol, antibiotice, vitamine și hormoni.
• Combustibili: pentru producerea de energie.
• Alimente: metanolul se găsește în mod natural în multe alimente, cum ar fi fructele și legumele. Metanolul ajută la reglarea activității genetice umane și facilitează metabolismul alimentelor. Dozele acestor alimente sunt foarte mici și nu sunt deloc toxice.
• Denaturarea etanolului: este folosit pentru a împiedica oamenii să bea produse cu etanol, cum ar fi apă de gură și amestecuri de combustibili.
• În timpul producției de băuturi alcoolice sau al distilării, se poate produce metanol. În băuturile alcoolice autorizate, nivelul metanolului este sub doza toxică.
• Aspartam: este un îndulcitor artificial care, atunci când este digerat, este transformat în fenilalanină, acid aspartic și metanol. Cu toate acestea, cantitățile produse prin digestie sunt mai mici decât cele din fructe și legume.

Doza la care metanolul devine toxic este de 100 mg/kg, echivalent cu aproximativ 30 mililitri de metanol pur. Nivelul toxic în sânge este de la 0,2 g/l. Deși unele alimente conțin metanol, nivelurile sunt departe de doza toxică.

Descoperiți: 11 semne că ai ficatul intoxicat

De ce metanolul nu poate fi ingerat?

Metanolul ingerat este absorbit prin intestin și ajunge în sânge. Metanolul poate deprima sistemul nervos, provocându-ne amețeli sau somnolență. Atunci când metanolul trece prin ficat, se descompune în acid formic, care este o substanță foarte toxică.

Ce face acidul formic în corp?

Sângele are un nivel de aciditate sau pH care trebuie menținut stabil, astfel încât celulele corpului nostru să poată funcționa corect. Intervalul trebuie să fie în jur de 7,35-7,45. Dacă este mai mic de 7,35, înseamnă că pH-ul este scăzut, adică sângele este mai acid decât în mod normal.

Deci, dacă avem acid formic în sânge, pH-ul scade, determinând celulele să nu mai funcționeze corect și să moară. Acest proces se numește acidoză metabolică și, netratat, poate fi fatal.

Ce simptome prezintă?

Debutul simptomelor are loc la 40 de minute – 72 de ore după ingestie, deși de obicei apar în primele 12 sau 24 de ore. Înainte de acestea, apare un fel de beție din cauza metanolului.

Simptomele otrăvirii afectează de obicei:

• Sistemul nervos central: în intoxicația ușoară sau moderată apar cefaleea, amețelile, letargia, lipsa de coordonare la mișcare și o stare de ebrietate clasică. În cazurile severe, pot apărea convulsii, comă și edem cerebral.
• Ochi: apar vederea încețoșată, fotofobia și pupilele dilatate. Există posibilitatea pierderii ireversibile a vederii. Orbirea apare ca urmare a atrofiei nervului optic din cauza toxicității directe pe care acidul formic o are asupra ochilor.
• Sistemul gastrointestinal: din cauza acțiunii sale iritante, apar greața, vărsăturile și durerile de stomac. Dacă otrăvirea nu este tratată, aceasta poate afecta pancreasul și ficatul, provocând inflamarea acestora.
• Alte manifestări: pentru a compensa pH-ul sângelui, organismul încearcă să elimine acidul prin eliberarea de CO2. Pacientul respiră foarte repede și are dificultăți de respirație.

Descoperiți: Intoxicația cauzată de pește: simptome

Ce trebuie făcut dacă apare intoxicația cu metanol?

Dacă credeți că ați ingerat sau inhalat metanol, trebuie să mergeți imediat la urgențe. La fel și dacă un membru al familiei sau un prieten a luat metanol pentru a-și face rău. În spital, dacă nu au trecut mai mult de 2-3 ore de la ingestie, se poate face o spălătură stomacală pentru a preveni absorbția metanolului.

Cu toate acestea, este posibil să nu depistați starea de ebrietate, deoarece metanolul nu produce simptome decât după 1 sau 2 zile. În acest caz, nu se va mai folosi spălătura gastrica, ci alte tratamente:

• Măsuri generale: stabilizați pacientul dându-i bicarbonat pentru a crește pH-ul și a scădea aciditatea sângelui. Hidratați-l și oferiți-i suport respirator, acid folinic (pentru a evita sechelele oculare) și vitamine.
• Evitați conversia metanolului în acid formic în ficat: etanolul folosește aceeași enzimă hepatică ca metanolul. Prin urmare, pentru a împiedica metanolul să folosească această enzimă și să producă acid formic, se injectează etanol. Se poate folosi și un medicament numit Fomepizol, care inhibă această enzimă, dar care este foarte greu de obținut și foarte scump.
• Hemodializă: curăță sângele pacientului de metanol și acid formic.

Toate aceste tratamente trebuie aplicate rapid pentru a evita sechelele, în special orbirea și moartea persoanei în stare de ebrietate.