Ipohondria și coronavirusul: informații importante
Ipohondria și coronavirusul.. ce legătură există? Ipohondria se manifestă pe diverse niveluri. În cele mai ușoare cazuri, indivizii bănuiesc că au contractat virusul și interpretează excesiv simptomele compatibile, cum ar fi un simplu strănut.
În cazurile mai severe de ipohondrie provocată de coronavirus, persoanele pot crede că sunt într-adevăr bolnave și, în plus, dezvoltă mai multe simptome. Însă, în realitate, acestea sunt perfect sănătoase. Acești oameni suferă foarte mult, deoarece cred cu adevărat că sunt bolnavi și că nu primesc asistența medicală necesară.
Este important să menționăm faptul că actuala pandemie a produs o serie de efecte. Printre acestea, nu putem ignora afectarea mintală și emoțională. Bombardamentul constant de informații și starea generală de urgență contribuie la un sentiment aproape continuu de stres pentru toată lumea. Acest lucru duce la apariția fenomenului de ipohondrie.
Ipohondria și coronavirusul
Ipohondria este definită ca o tulburare mintală a cărei caracteristică principală este teama pacientului de a se îmbolnăvi. Această frică face ca persoana afectată să analizeze constant simptomele fizice și să le interpreteze în mod repetat ca un semn al unei anumite patologii.
Există numeroase cazuri în care ipohondria face ca pacienții să dezvolte simptome fizice. Acestea pot include, de exemplu, dureri specifice și anumite forme de paralizie. Obiectivul celor care suferă de ipohondrie nu este să-i păcălească pe ceilalți. Mai degrabă, oamenii afectați cred că sunt într-adevăr bolnavi. Prin urmare, au simptome care par a fi reale.
Pandemia de COVID-19 este un factor suplimentar despre care toată lumea vorbește zilnic. În aceste condiții, este logic ca ipohondria și coronavirusul să facă din ce în ce mai multe victime. Cu alte cuvinte, situația actuală este un factor care duce la creșterea simptomatologiei în majoritatea cazurilor de ipohondrie.
Citește mai mult:
Pandemia de COVID-19 crește nivelul de anxietate
Anxietatea este un fenomen care se manifestă în diferite feluri și care poate duce la o mare varietate de tulburări. Cea mai frecventă dintre aceste tulburări este frica disproporționată de viitor. Aceasta implică așteptarea ca o amenințare iminentă din viitor să provoace probleme majore.
În condiții normale, o persoană anxioasă se va îngrijora de ceea ce s-ar putea întâmpla, chiar dacă nu există indicii reale ale unui pericol sau risc. Cu toate acestea, în circumstanțele actuale, există o amenințare reală. În plus, aceasta produce deja prejudicii grave.
De asemenea, există și un sentiment de incertitudine generală deoarece, până în acest moment, nu s-a descoperit nicio soluție pentru învingerea pandemiei de coronavirus. Drept urmare, ajungem cu toții să dezvoltăm un anumit nivel de anxietate. Însă atunci când vine vorba de indivizii care suferă deja de anxietate, nivelul de teamă crește și mai mult. În cazul indivizilor cu ipohondrie, actuala pandemie de COVID-19 este furtuna perfectă.
Somatizarea și ipohondria
Chiar și cei care sunt stabili din punct de vedere psihic experimentează un nivel mediu de îngrijorare cu privire la ceea ce se întâmplă în lume. Nimeni nu se simte în siguranță ascultând știrile despre răspândirea virusului, numărul victimelor sau consecințele sociale și economice inevitabile. Cu toate acestea, majoritatea dintre noi ne putem întoarce la starea noastră normală de spirit și ne gândim și la alte lucruri.
O persoană care suferă deja de orice nivel de anxietate, indiferent dacă este sau nu patologic, poate întâmpina mai multe dificultăți. De exemplu, aceasta poate experimenta un interes obsesiv legat de această problemă și măsurile preventive aplicabile, acest fapt ducând la somatizarea bolii în sine. Cu alte cuvinte, indivizii pot suspecta faptul că manifestă simptome fără o justificare rațională.
În general, este foarte probabil ca o persoană să caute confirmarea infectării cu coronavirus folosind un termometru (de exemplu). Persoanele care nu suferă de ipohondrie își conștientizează greșeala și încetează să se îngrijoreze.
Cazurile de ipohondrie sunt mult mai severe. Acești indivizi au o capacitate redusă de a evalua situația în mod obiectiv și de a ajunge la o concluzie rezonabilă. Mai degrabă, aceștia vor crede că sunt bolnavi și că sunt victimele neglijenței celorlalți, care refuză să le diagnosticheze și să le trateze infecția cu coronavirus.
Citește mai mult:
Ipohondria și coronavirusul: ce este de făcut?
Cu toții suntem conștienți de măsurile de protecție pe care organizațiile medicale le-au recomandat încă de la începutul acestui focar. Dar, pe lângă carantină, distanțarea socială și spălarea mâinilor, trebuie să adăugăm încă un lucru: grija pentru sănătatea noastră mintală. Acesta este un alt aspect de care trebuie să ne îngrijim.
În primul rând, ar trebui să ne abținem de la asimilarea unei cantități mari de informații îngrijorătoare. Desigur, aceasta nu înseamnă să ne ascundem și să ne prefacem că nu se întâmplă nimic. Este important să limităm timpul pe care îl petrecem citind sau urmărind știrile și să ne lăsăm mințile să se concentreze asupra altor lucruri mai plăcute. Exercițiile de respirație, exercițiile fizice și meditația sunt de foarte mare ajutor.
În cazul celor care suferă de ipohondrie, este foarte important să nu le contrazicem ideile. Acest lucru le va crește senzația de vulnerabilitate. În cazul în care aceștia urmează un tratament medicamentos, acesta nu trebuie întrerupt și este necesar să fie în legătură permanentă cu un terapeut care le poate oferi sfaturi cu privire la ceea ce pot face pentru a se simți mai bine.
Toate sursele citate au fost revizuite în profunzime de către echipa noastră pentru a asigura calitatea, fiabilitatea, actualitatea și valabilitatea lor. Bibliografia acestui articol a fost considerată fiabilă și precisă din punct de vedere academic sau ştiinţific.
- de León, S. P., Arévalo-Ramírez, M., Santiago-Ventura, Y., González, J., & Muñoz, M. D. C. L. (2010). PERCEPCIÓN DEL RIESGO, IMPACTO EMOCIONAL, EFECTO DE LOS MEDIOS DE INFORMACIÓN Y CUMPLIMIENTO DE LAS RECOMENDACIONES SANITARIAS EN LA CONTINGENCIA POR INFLUENZA A-H1N1. Comité Ejecutivo de la Asociación (2010-2011), 8.
- Natenzon, C. (1995). Catástrofes naturales, riesgo e incertidumbre. Serie de Documentos e informes de investigación, 197, 1-21.
- Ortiz, M. F. B., & Tarreros, Á. P. Salud mental y crisis sanitarias.
Acest text este oferit numai în scop informativ și nu înlocuiește consultarea cu un profesionist. În caz de îndoieli, consultați-vă cu specialistul dvs.