Jucăriile Montessori: beneficii și utilizări în educația timpurie
Verificat și aprobat de psihologul José Padilla
Denumirea jucăriilor Montessori provine de la un renumit medic italian, născut la sfârșitul secolului al XIX-lea. Contribuțiile sale la pedagogie și teoriile despre modul în care copiii învață sunt considerate esențiale în educație. Știați că jucăriile Montessori au multe beneficii?
Jucăriile Montessori, folosite în educația timpurie, stimulează învățarea, încurajând copiii să investigheze singuri mediul, într-o atmosferă guvernată de libertate. Ele ajută la dezvoltarea diverselor abilități cognitive, motorii și chiar sociale și emoționale.
Ideile pedagogice Montessori
În Metoda pedagogiei științifice, lucrarea fundamentală a Mariei Montessori publicată în 1909, este descrisă abordarea medicului asupra educației în școli:
- Fiecare copil învață în ritmul lui.
- Copiii au o înclinație naturală și motivația de a învăța. Prin urmare, eforturile părinților și ale profesorilor trebuie îndreptate spre găsirea celei mai bune modalități de stimulare a acestora.
- Datorită minții absorbante a copilului, el explorează și învață cu respect pentru tot ce îl înconjoară, fără limite, fie conștient sau inconștient.
- Copiii trec prin diferite etape în dezvoltarea lor. În acest sens, autorul a avut în vedere trei faze: copilăria (0-6 ani), copilăria târzie (6-12 ani) și adolescența (12-18 ani).
- Există câteva perioade sensibile, în care micuții sunt mai dornici să învețe limbajul, abilitățile motorii sau abilitățile sociale.
- Ei pot învăța prin joc și acțiune. Acest lucru le permite să experimenteze elementele care se află în mediu.
- Copiii vor să acționeze independent, așa că trebuie ajutați, dar lăsați să se descurce. Desigur, au nevoie și de limite.
Ideile pedagogice ale lui Montessori sunt încă valabile și sunt aplicate jucăriilor pe care le vom descrie mai târziu.
Jucăriile Montessori: tipuri, caracteristici și beneficii
Termenul de jucării Montessori se aplică elementelor concepute cu intenția de a stimula o anumită zonă de învățare. Acestea includ puzzle-uri, patine, biciclete, mingi, cuburi, domino, abace, instrumente muzicale, ustensile de bucătărie, ceasuri și mașinuțe.
Pe piață, există o mare varietate de jucării care sunt comercializate cu această etichetă, adaptate în funcție de vârstă:
- După grupa de vârstă: de la 0 la 6 luni, de la 6 luni la 1 an, de la 2 la 3 ani, etc.
- Pentru stimularea senzorială: auditivă (muzicuțe, zdrăngănitoare), vizuală, tactilă
- După scop: logică, expresie, explorare, socializare
- Mod de utilizare: pe masă, pentru armat și dezarmat, pentru acțiune, lucru manual
Caracteristici
Toate aceste elemente au sau ar trebui să aibă anumite caracteristici, care le permit să fie considerate jucării Montessori:
- Sunt realizate din materiale naturale. Acest lucru este foarte important, deoarece vor fi manipulate de copii.
- Implică o acțiune. Dacă impun o atitudine pasivă, nu respectă principiul fundamental.
- Există mai multe posibilități de utilizare. Totuși, se folosesc pentru a dezvolta doar o abilitate la un moment dat.
- Sunt similare cu elementele care sunt folosite în viața reală.
- Promovează interacțiunea dintre funcția cognitivă și cea motorie.
- Copiii învață explorând, dar în același timp se distrează.
- Trezesc și întrețin curiozitatea copilului.
Citiți mai mult: Ce presupune teoria socioculturală a dezvoltării cognitive (Vygotsky)?
Jucăriile Montessori în educația timpurie
Spațiu și companie
În mod ideal, jocul trebuie să aibă loc într-un spațiu în care copilul să poată acționa liber, de preferat în aer liber, în contact cu natura și, pe cât posibil, cu alți copii.
Pentru fiecare etapă o jucărie
Jucăriile Montessori sunt adaptate fiecărei etape ale copilăriei. Amintiți-vă că există anumite perioade sensibile. În timpul acestora, copilul acordă mai multă atenție anumitor stimuli.
Progresie naturală
Jucăriile trebuie să fie în concordanță cu gradul de maturitate cognitivă, ceea ce presupune trecerea de la mai ușor la mai greu de manipulat.
Diferite tipuri de aptitudini
Nu toate ființele umane au aceleași abilități. Același lucru se întâmplă și cu copiii: unii învață mai ușor ascultând, în timp ce alții o fac urmărind.
Este important să-i observați pentru a ști dacă le este mai ușor să interacționeze cu elemente logice sau artistice. Desigur, toate domeniile de învățare trebuie stimulate.
Explorare prin joc
O caracteristică fundamentală a jucăriilor Montessori este stimularea învățării prin joc. Pentru ca acest lucru să se întâmple, copilului trebuie să i se ofere posibilitatea de a folosi jucăria și de a descoperi și explora singur.
Libertate
Dacă libertatea este limitată și îngrădită, posibilitățile de învățare sunt reduse. În acest sens, adultul trebuie doar să prezinte jucăria copilului sau să îi permită să o aleagă. Cu cât numărul de instrucțiuni este mai mic, cu atât crește interacțiunea cu elementul.
Mai puțin înseamnă mai mult
Se folosește un singur element sau doar câteva la un moment dat, permițând să existe o perioadă lungă de joc, observare și analiză, ceea ce crește nivelul de concentrare.
Intervenție redusă
Copiii trebuie lăsați să se descurce singuri, cu excepția cazului în care apare un pericol, cum ar fi o lovitură sau o încercare de a înghiți jucăria. Adultul trebuie să intervină cât mai puțin posibil.
Citiți mai mult: Tehnicile Montessori – cum să controlezi furia copiilor
Jucăriile Montessori au multe beneficii
Există diverse beneficii ale utilizării jucăriilor Montessori în educația timpurie. De exemplu, ajută copiii să-și dezvolte o mai mare încredere în sine și să dobândească abilități de rezolvare a problemelor, conform unui studiu despre metoda Montessori.
O altă investigație menționează utilizarea unei jucării tangibile pentru a lucra cu copiii cu tulburări de neurodezvoltare. S-a demonstrat că această clasă de elemente îmbunătățește abilitățile motorii fine, oferind stimuli multisenzoriali.
În general, jucăriile Montessori permit consolidarea multor abilități. Beneficiile care le sunt atribuite au de-a face cu îmbunătățiri în următoarele domenii:
- Inteligență emoțională
- Creativitate și expresie artistică
- Dezvoltarea senzorială și motrică
- Îmbunătățirea abilităților sociale
- Autonomia și descoperirea mediului
- Stimularea memoriei, a atenției, a percepției și a concentrării
- Învățare a științei, tehnologiei și matematicii
Importanța jocului pentru viață
Maria Montessori s-a născut în 1870 în Chiaravalle, un oraș italian situat la câțiva kilometri de Marea Adriatică. A fost interesată de știință, alegând o carieră în medicină. A fost prima femeie care a absolvit medicina din țară.
Maria Montessori a fost autodidactă, citind practic toate lucrările despre educație care fuseseră scrise în secolele precedente, de la Rousseau la Pestalozzi și Froebel. Aceasta a creat metoda Montessori, care i-a adus recunoașterea la nivel global.
Datorită muncii sale, mulți profesioniști știu acum că jocul este decisiv în dezvoltarea mai multor abilități. Când devenim adulți, uităm multe despre ceea ce am făcut în primii ani de viață. Și, mai presus de toate, uităm felul în care am învățat în copilărie.
Dacă vrem să ne ajutăm copiii în creșterea lor sănătoasă, trebuie să ne jucăm cu ei. Acest lucru ne va permite să ne apropiem de ei și de copiii care am fost cândva. Jucăriile Montessori au numeroase beneficii pentru dezvoltarea sănătoasă!
Toate sursele citate au fost revizuite în profunzime de către echipa noastră pentru a asigura calitatea, fiabilitatea, actualitatea și valabilitatea lor. Bibliografia acestui articol a fost considerată fiabilă și precisă din punct de vedere academic sau ştiinţific.
- Beccaluva, E., Riccardi, F., Gianotti, M. & Barbieri, J. (2022). VIC — A tangible user interface to train memory skills in children with intellectual disability. International Journal of Child-Computer Interaction, Vol. 32, p. 100376. https://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S2212868921000799
- Espinoza Freire, E. (2022). El método Montessori en la enseñanza básica. Conrado, vol. 18(85), pp. 191-197. http://scielo.sld.cu/scielo.php?script=sci_arttext&pid=S1990-86442022000200191
- Garzotto, F., Gelsomini, M., Gianotti, M., & Riccardi, F. (2019). Engaging children with neurodevelopmental disorder through multisensory interactive experiences in a smart space. In: Soro, A., Brereton, M., Roe, P. (eds) Social Internet of Things. Internet of Things. Springer, Cham. https://doi.org/10.1007/978-3-319-94659-7_9
- Hernández-Soto, E. (2022). El juego, un método Montessori para la enseñanza del alumno. México: Acervo Digital Educativo. URL disponible en: https://ade.edugem.gob.mx/handle/acervodigitaledu/62430?show=full
- Moreno Romero, O. (2012). La pedagogía científica en María Montessori. Hojas y Hablas, vol. 9, pp. 59-67. https://dialnet.unirioja.es/servlet/articulo?codigo=6628806
- Sakaeva, L., Ismagilova, G. & Martynova, E. (2017). Peculiarities of child`s upbringing on the Montessori Method in Kazan (Russia). Edulearn17 Proceedings, pp. 5707-5713. doi: 10.21125/edulearn.2017.2296
- Tam, V., Gelsomini, M. & Garzotto, F. (2017). Polipo: a Tangible toy for children with neurodevelopmental disorders. Association for Computing Machinery, pp. 11–20 https://doi.org/10.1145/3024969.3025006
Acest text este oferit numai în scop informativ și nu înlocuiește consultarea cu un profesionist. În caz de îndoieli, consultați-vă cu specialistul dvs.