Limitele impuse copiilor sunt o dovadă de iubire
De obicei, limitele sunt impuse copiilor de către părinți, însă și alți adulți pot face acest lucru. Impunerea limitelor are ca scop final educarea corespunzătoare a copiilor și le oferă acestora cadre de referință.
Este esențial să spui „nu” în multe situații, iar profesioniștii în educație recomandă ca, atunci când faci acest lucru, să oferi și o scurtă explicație despre motivul din spatele deciziei tale. Pe măsură ce anii trec și copiii cresc, limitele menționate pot varia.
De la mofturi, până la posibilitatea de a negocia permisiunile și ieșirile din casă, trebuie să revizuiești impunerea acestor limite pe măsură ce anii trec. Ce altceva trebuie să știi despre limitele impuse copiilor? Îți vom răspunde la această întrebare complexă în rândurile de mai jos.
Citește și:
Limitele impuse copiilor sunt un instrument esențial pentru dezvoltarea acestora
Pentru că așa am spus eu
„Pentru că așa spun eu” este o frază foarte cunoscută și utilizată părinți, dar care nu lasă prea mult loc pentru discuții și explicații. Aceasta produce o distanțare emoțională între părinți și copii și nu trebuie folosită decât dacă explicațiile repetate nu oferă rezultatele așteptate.
În schimb, poți spune: „Deoarece consider că acest lucru nu este benefic. Eu sunt mama/tatăl tău și, din moment ce sunt responsabil de bunăstarea ta, consider că nu este bine să faci acest lucru.”
Într-un articol scris de Josep Cornellà i Canals, autorul subliniază faptul că:
„Regulile sunt esențiale, întrucât copilul descoperă mediul înconjurător, iar noi trebuie să stabilim limite împotriva răutăților sale. Copilul mic nu poate înțelege argumente sau raționamente și acționează impulsiv. Comportamentul său are nevoie de ghidare.”
După impunerea limitelor, copiii învață ceva?
Copiii învață dacă opțiunile lor sunt limitate? Și dacă da, ce învață? Nu există un singur răspuns corect. Toți copiii reacționează diferit. De asemenea, limitele impuse de părinți nu sunt întotdeauna cele mai potrivite. Aceștia se bazează pe experiența familiilor pe care le văd în jur sau pe întâmplările din propria copilărie, care pot fi uneori traumatizante și pe care nu vor să le repete. În stabilirea limitelor impuse copiilor, trebuie să fii cât mai cerebral și obiectiv.
Limitele impuse copiilor ca generatori de stimă de sine
Stabilirea limitelor – atunci când apare într-un cadru plin de dragoste și răbdare – promovează stima de sine a copiilor. De asemenea, putem spune că atunci când copiii fac mofturi, ei eu nevoie de impunerea unei limite.
În plus, modul în care copiii și adulții responsabili de ei abordează mofturile poate deveni o oglindă a modului în care primii dintre aceștia reușesc să se confrunte cu dificultățile vieții.
Citește mai mult:
Limite sănătoase și mai puțin sănătoase impuse copiilor
Este important să faci diferența între limitele sănătoase și cele nesănătoase impuse copiilor. Astfel, rezultatele creșterii copiilor vor fi mult mai satisfăcătoare.
În acest sens, putem afirma faptul că unele limite sunt sănătoase, în timp ce altele sunt mai degrabă nocive, producând suferință inutilă. În mod cert, limitele sănătoase vor duce la rezultate pozitive.
Concluzii
- Stabilirea limitelor în copilărie este în mod clar un act de iubire, similar cu inocularea copiilor împotriva bolilor.
- Este esențial să nu îți pierzi cumpătul atunci când trebuie să impui copilului o limită. Făcând acest lucru într-o stare de furie sau supărare, nu vei reuși să ai o perspectivă bună asupra lucrurilor și nu vei gestiona corect situația.
- Concentrează-te pe cel mult două probleme când vine vorba de a stabili o limită pentru a nu acționa ineficient.
Îți mulțumim pentru că ai ales să citești acest articol despre educația copiilor!
Toate sursele citate au fost revizuite în profunzime de către echipa noastră pentru a asigura calitatea, fiabilitatea, actualitatea și valabilitatea lor. Bibliografia acestui articol a fost considerată fiabilă și precisă din punct de vedere academic sau ştiinţific.
- Skolnick, A. (1975). The Limits of Childhood: Conceptions of Child Development and Social Context. Law and Contemporary Problems, 39(3), 38. https://doi.org/10.2307/1191268
- Kamerman, S. B., & Waldfogel, J. (2005). Early childhood education and care. In The Limits of Market Organization (pp. 185–212). Russell Sage Foundation.
- Goodman, J. F. (2000). Moral Education in Early Childhood: The Limits of Constructivism. Early Education & Development, 11(1), 37–54. https://doi.org/10.1207/s15566935eed1101_3
- Holbein, J. B. (2017). Childhood skill development and adult political participation. American Political Science Review, 111(3), 572–583. https://doi.org/10.1017/S0003055417000119
- Gracias a Josep Cornellà | EnFamilia. (2014). Retrieved 30 January 2021, from https://enfamilia.aeped.es/noticias/gracias-josep-cornella
Acest text este oferit numai în scop informativ și nu înlocuiește consultarea cu un profesionist. În caz de îndoieli, consultați-vă cu specialistul dvs.