Metabolismul hepatic: alcool și antibiotice - Doza de Sănătate
 

Metabolismul hepatic: alcool și antibiotice

Atât alcoolul, cât și antibioticele sunt substanțe toxice pe care organismul le elimină datorită metabolismului hepatic. Combinarea acestor substanțe poate pune în pericol sănătatea hepatică.
Metabolismul hepatic: alcool și antibiotice

Ultima actualizare: 11 decembrie, 2020

Ai auzit vreodată că nu trebuie să bei alcool atunci când iei medicamente? Ar trebui să fii și mai atent dacă amesteci antibioticele cu alcool. Motivul pentru care amestecarea alcoolului cu antibiotice este nocivă pentru sănătate are legătură cu metabolismul hepatic. Cu toate acestea, este important să clarificăm câteva concepte pentru a putea explica acest proces.

Ce este un antibiotic?

Antibioticele au ajutat la salvarea a milioane de vieți încă de la prima utilizare a penicilinei.

Persoană care ține în mână antibiotice

Un antibiotic este o substanță chimică produsă de o creatură vie sau creată sintetic, care ucide sau oprește dezvoltarea anumitor tipuri de microorganisme sensibile. Antibioticele sunt medicamente utilizate pentru tratamentul infecțiilor bacteriene și, din acest motiv, sunt cunoscute și sub numele de antibacteriene.

Antibioticele ajută sistemul imunitar, până când răspunsul local este suficient de puternic pentru a controla infecția. Un antibiotic este bacteriostatic dacă oprește dezvoltarea bacteriilor și bactericid dacă le ucide. Uneori, acesta poate provoca ambele efecte, în funcție de caz.

Ce este alcoolul?

Alcoolul este o substanță care deprimă sistemul nervos central și inhibă progresiv funcțiile creierului. Acest lucru provoacă simptome de intoxicație care afectează activitatea creierului, coordonarea și comportamentul.

Consumul frecvent și excesiv de alcool determină inflamația și distrugerea celulelor hepatice. Acest lucru are ca rezultat ciroza hepatică.

Ce face ficatul? Metabolismul ficatului

Ficatul este un organ esențial care servește mai multor scopuri în organism.

Metabolismul ficatului care duce la ciroză

Ficatul este unul dintre cele mai importante organe din corp. Acest lucru se datorează, în primul rând, numărului mare de funcții importante pe care le îndeplinește pe tot parcursul zilei.

Ficatul joacă un rol important în metabolism. Acesta controlează proteinele din sânge și distribuția unor substanțe nutritive precum fierul. Ficatul reglează colesterolul și trigliceridele și elimină toxinele.

Una dintre funcțiile principale ale ficatului este cea de a filtra materialele toxice din organism. Având în vedere că atât antibioticele, cât și alcoolul sunt toxice, ficatul este cel care le metabolizează.

Dacă acest material toxic se acumulează, apare hepatită toxică. Pentru a determina dacă metabolismul ficatului funcționează corect, medicii folosesc teste ale funcției hepatice. Aceste teste sunt utilizate pentru a evalua activitatea hepatică.

Teste ce indică funcționarea ficatului

Testele funcției hepatice sunt utilizate pentru a determina funcționarea ficatului și pentru a măsura anumite proteine, enzime și substanțe, inclusiv:

  • Bilirubina: Aceasta este o substanță galbenă care face parte din bilă. Atunci când celulele roșii din sânge se descompun, ele se transformă în bilirubină. Există teste care detectează bilirubina în urină și sânge. În cazul bilirubinei în sânge, excesul poate provoca icter.
  • Aminotransferazele: Sunt enzime care reflectă integritatea hepatocitelor. Acestea cresc necroza hepatică, o situație în care celulele ficatului mor.
  • Fosfataza alcalină (ALP): Este cel mai sensibil marker al colestazei, deși nu este specific unei singure boli.

Hepatita toxică

Hepatita toxică
Consumul de alcool și administrarea de antibiotice în același timp modifică metabolismul ficatului, provocând hepatită toxică.

Hepatita toxică este un termen care se referă la inflamația ficatului. Această inflamație poate avea diverse cauze, cele mai frecvente fiind infecțiile. Cu toate acestea, reacția anormală la un medicament și expunerea la substanțe toxice pot provoca și ele hepatita toxică.

În afară de cauzele menționate, amestecarea antibioticelor cu alcoolul provoacă hepatită toxică. Ambele sunt substanțe toxice și interacționează atunci când sunt combinate. Dacă se întâmplă acest lucru, putem distinge două mecanisme:

  • Toxicitate directă sau intrinsecă: Atât alcoolul, cât și antibioticele sunt toxice, iar ficatul le metabolizează pe ambele. Dacă metabolismul hepatic este suprasolicitat, acesta nu va putea gestiona volumul de muncă și va apărea hepatita.
  • Toxicitate idiosincrazică: Există anumite antibiotice care interacționează cu alcoolul și sunt dezactivate. Aceasta înseamnă că nu mai funcționează și că nu mai ucid bacteriile. Marea problemă în acest caz este faptul că bacteriile care trebuiau să moară devin rezistente la antibiotic, ceea ce face mult mai dificilă distrugerea acestora.
Pentru a ilustra hepatita toxică idiosincrazică, vom folosi exemplul antibioticului amoxicilină-acid clavulanic. În prezent, acest medicament este cea mai frecventă cauză a hepatitei toxice idiosincrazice din Occident. Amestecat cu alcool, antibioticul se dezactivează, făcând ca bacteriile să devină rezistente. Aceasta înseamnă că, în viitor, bacteriile nu vor mai fi eliminate folosind amoxicilina-acidul clavulanic.

Metabolismul hepatic: riscul de rezistență

În prezent, bacteriile devin din ce în ce mai rezistente la antibiotice. Aceasta este o problemă gravă de sănătate publică la nivel global. Pentru a evita acest lucru, ar trebui să respectăm indicațiile producătorilor de medicamente, să nu luăm medicamente fără a consulta medicul și să nu luăm antibiotice pentru tratarea bolilor virale, precum gripa sau răcelile. De asemenea, trebuie să evităm asocierea dintre antibiotice și alte substanțe, cum ar fi alcoolul.


Toate sursele citate au fost revizuite în profunzime de către echipa noastră pentru a asigura calitatea, fiabilitatea, actualitatea și valabilitatea lor. Bibliografia acestui articol a fost considerată fiabilă și precisă din punct de vedere academic sau ştiinţific.


  • Andrade, R. J., Lucena, M. I., Fernández, M. C., Pelaez, G., Pachkoria, K., García-Ruiz, E., … & Jiménez, M. (2005). Drug-induced liver injury: an analysis of 461 incidences submitted to the Spanish registry over a 10-year period. Gastroenterology, 129(2), 512-521.
  • Bleibel, W., Kim, S., D’Silva, K., & Lemmer, E. R. (2007). Drug-induced liver injury. Digestive diseases and sciences, 52(10), 2463-2471.
  • Hussaini, S. H., & Farrington, E. A. (2007). Idiosyncratic drug-induced liver injury: an overview. Expert opinion on drug safety, 6(6), 673-684.

Acest text este oferit numai în scop informativ și nu înlocuiește consultarea cu un profesionist. În caz de îndoieli, consultați-vă cu specialistul dvs.