Necrozoospermia: cauza morții spermatozoizilor
 

Necrozoospermia: cauza morții spermatozoizilor

Necrozoospermia este o anomalie rară a spermatozoizilor care duce la infertilitate masculină. Există puține informații științifice despre aceasta, așa că sunt necesare mai multe studii pentru a elucida motivele.
Necrozoospermia: cauza morții spermatozoizilor

Ultima actualizare: 03 Iulie, 2022

Infertilitatea masculină reprezintă aproximativ 30% din problemele legate de concepția umană. În cadrul modificărilor spermogramei, necrozoospermia este o constatare rară. Vitalitatea spermei este compromisă. Care este cauza morții spermatozoizilor?

Deși o vitalitate mai mică de 58% demonstrează existența necrozoospermiei, această valoare nu mai este absolută. Motivul este faptul că Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a actualizat Manualul de laborator pentru prelucrarea materialului seminal uman în 2021, avertizând că nu există o limită clară între bărbații fertili și infertili. De asemenea, încercările de clasificare a necrozoospermiei în funcție de gravitate prezintă discrepanțe.

Necrozoospermie versus astenozoospermie

Evaluarea probei de material seminal este esențială pentru a diagnostica problemele de fertilitate masculină. Aceasta se realizează prin spermogramă, care permite cunoașterea caracteristicilor fizice ale probei și identificarea modificărilor spermatozoizilor.

Vitalitatea spermatică este determinată atunci când se observă că un procent semnificativ de spermatozoizi este imobil.

Unele probleme structurale pot face ca spermatozoizii să-și piardă motilitatea fără să moară. Prin urmare, primul pas în diagnosticarea necrozoospermiei este să aflăm dacă motilitatea scăzută apare din cauza morții spermatozoizilor sau dacă, dimpotrivă, este vorba despre astenozoospermie (spermatozoizii sunt vii, deși nu au motilitate).

Acest lucru se realizează prin determinarea vitalității spermei. Deși există diverse modalități de abordare, principalele metode sunt colorarea vitală și testul hipoosmotic.

Necrozoospermia: cauzele morții spermatozoizilor

Se estimează că aproximativ 40% din cazurile de necrozoospermie au la bază infecții ale tractului genital. Mecanismele care duc la moartea spermei includ vătămarea directă cauzată de microorganisme, răspunsul inflamator al sistemului imunitar împotriva agenților patogeni și afectarea organelor declanșată de natura cronică a infecției.

Principalii agenți implicați în infecțiile tractului urogenital asociate cu necrozoospermia sunt următorii:

Persoană care folosește prezervativul

Succesul tratamentului

Utilizarea schemelor de antibiotice pentru tratarea infecțiilor tractului genital a demonstrat eficacitate în îmbunătățirea unor parametri ai spermatozoizilor. Cu toate acestea, necrozoospermia are o origine multifactorială care poate interfera cu obținerea rezultatelor dorite, în ciuda eradicării presupusei origini a bolii.

Alegerea antibioticului corect este esențială, deoarece acesta trebuie să pătrundă în bariera hematoprostatică. La fel, durata tratamentului trebuie să fie suficient de lungă pentru a evita persistența bacteriilor după tratament.

Unii autori sugerează utilizarea altor medicamente, cum ar fi antioxidanții, pentru a îmbunătăți efectul regimului de antibiotice. Cu toate acestea, sunt necesare mai multe studii în acest sens.

Hipertiroidismul și moartea spermatozoizilor

O altă cauză a necrozoospermiei este prezența unor niveluri crescute de hormoni tiroidieni. Mecanismele implicate includ atât acțiunea hormonală directă asupra celulelor, cât și creșterea temperaturii corpului, secundară hipertiroidismului.

În cele mai multe cazuri, parametrii seminali se îmbunătățesc atunci când se instituie un tratament supresor eficient, ceea ce duce la valori hormonale în limite normale.

Varicocelul și necrozoospermia

Dilatarea plexului venos pampiniform, cunoscut sub numele de varicocel, este o problemă comună. Prezența sa este adesea asimptomatică, dar a fost legată de probleme de fertilitate masculină, inclusiv de necrozoospermie.

Hipertermia localizată în testicule pare să fie unul dintre mecanismele care provoacă moartea spermatozoizilor, deși au fost descrise și stresul oxidativ și fragmentarea crescută a ADN-ului în celulele germinale.

Este necesar un tratament?

Recomandarea actuală este de a gestiona varicocelul atunci când provoacă modificări ale spermogramei. Două abordări terapeutice sunt disponibile în acest caz:

  1. Intervenție chirurgicală
  2. Embolizare percutanată

S-a observat o îmbunătățire a vitalității spermatozoizilor după câteva luni de tratament.

Virușii și necrozoospermia

Unele infecții virale cronice par să fie legate de necrozoospermie, în special cele cauzate de virusul hepatitei B și virusul papiloma uman (HPV). Cu toate acestea, modificările seminale sunt descrise și în prezența altor particule virale, cum ar fi hepatita C și HIV.

În prezent, pandemia SARS-CoV-2 a dus la discuții cu privire la rolul COVID-19 în fertilitatea masculină. Molecula de care se leagă virusul pentru a infecta organismul, enzima de conversie a angiotensinei 2, este exprimată și în testicule. Cu toate acestea, sunt necesare mult mai multe cercetări pentru a clarifica această relație.

Virusul papiloma uman
Virușii care persistă cronic în organism ar putea facilita moartea spermatozoizilor.

Stilul de viață și fertilitatea masculină

Un aspect important asociat cu necrozoospermia este prezența unor obiceiuri de viață nesănătoase. Printre acestea se numără alimentația deficitară și stilul de viață sedentar, care culminează cu obezitatea.

Excesul de greutate produce o creștere a temperaturii testiculare și o creștere a stresului oxidativ. În plus, pare să existe și o modificare a maturării spermatozoizilor din cauza secreției scăzute de adiponectină.

Fumatul este o cauză a necrozoospermiei, așa că renunțarea la tutun ar putea îmbunătăți vitalitatea spermei. Cu toate acestea, sunt necesare mai multe studii pentru a demonstra această eficacitate.

De asemenea, consumul de alcool și consumul de droguri, inclusiv canabinoizi, au un impact ridicat asupra parametrilor seminali. În ceea ce privește medicamentele, acidul acetilsalicilic scade vitalitatea spermatozoizilor.

Cauza morții spermatozoizilor: alți factori

Infertilitatea masculină este multifactorială. Prin urmare, abordarea pacientului trebuie să fie multidisciplinară.

Chiar și așa, cunoașterea principalelor cauze ale necrozoospermiei le permite medicilor să ofere cuplului sfaturi adecvate și realiste, mai ales la acei bărbați care au o afecțiune de bază, cum ar fi leziuni ale măduvei spinării sau boala polichistică a rinichilor.

S-ar putea să te intereseze...
Cauzele urinei spumoase și când să mergi la medic
Doza de Sănătate
Citește pe Doza de Sănătate
Cauzele urinei spumoase și când să mergi la medic

Spuma în urină poate fi un motiv de îngrijorare și semn al unei boli. Care sunt cauzele urinei spumoase și când trebuie să mergi la medic?



  • Boursier, A.; Necrozoospermia: The Tree that Hides the Forest; American Society of Andrology and European Academy of Andrology; 2022.
  • Cuzin, B.; Tratamiento del Varicocele; EMC – Urología; 2019.
  • Tortolero, I.; Estrés Oxidativo y Función Espermática: Revisión: Revista Venezolana de Endocrinología y Metabolismo; 3 (3); 2005.
  • Leisegang, K., Bouic, P. J., Menkveld, R., & Henkel, R. R. (2014). Obesity is associated with increased seminal insulin and leptin alongside reduced fertility parameters in a controlled male cohort. Reproductive Biology and Endocrinology12(1), 1-12.
  • Terradas, C.; Rodríguez, M.; Grasso, E.; Nagelberg, A.; Evaluación de la eficacia de la levofloxacina comparando dos esquemas terapéuticos y estudio de la capacidad oxidante del plasma seminal en pacientes con infección del tracto genital; Revista Argentina de Urología; 76 (1); 2011.
  • Palawan, H., Thakafi, S. A., Coskun, S., & Hathal, N. A. (2016). Successful reversal of necrozoospermia with course of antibiotic. S Ind J Biol Sci2, 302.
  • Agarwa, A. et al. Sperm Vitality and Necrozoospermia: Diagnosis, Management, and Results of a Global Survey of Clinical Practice; The World Journal of Men’s Health; 40 (2); 228 – 242; 2022.