Nodulul hipoecogen: ce este și cum să-l identificăm?
Verificat și aprobat de asistenta Leidy Mora Molina
Ecografia este un studiu imagistic utilizat pe scară largă pentru explorarea interiorului corpului uman. Această tehnică permite identificarea structurilor hipoecogene, hiperecogene, izoecoice și anecoice. Ce este nodulul hipoecogen și cum se tratează? Vă spunem mai jos!
În general, nodulii sunt leziuni rotunde produse prin acumularea de lichide și țesuturi. Ei pot apărea în exteriorul sau în interiorul corpului. Sânii, ficatul, tiroida, uterul și ganglionii limfatici sunt unele dintre cele mai frecvente locuri pentru formarea nodulilor.
Ultrasunetele fac posibilă localizarea precoce a nodulilor hipoecogeni, care pot apărea în orice organ. Pe baza ecografiei, medicul poate aproxima dacă leziunea este benignă sau malignă.
Profesioniștii din domeniul sănătății sunt singurii calificați pentru a evalua aceste leziuni.
Ce este nodulul hipoecogen?
Termenul de ecogenitate exprimă capacitatea unui organ sau a unei alte structuri de a reflecta sau de a respinge ultrasunetele. Cu cât țesutul este mai puțin dens, cu atât capacitatea sa de reflexie este mai mică; în consecință, va avea o ecogenitate mai mică.
Nodulul hipoecogen este o masă alcătuită din țesut, grăsime sau lichid, cu densitate scăzută. Din acest motiv, semnalul cu ultrasunete pătrunde mai ușor, oferind o imagine gri închis care diferă de structurile din jur.
Studiile definesc structura hipoecogenă ca fiind cea care generează puține ecouri și are o densitate scăzută. Hipoecogenitatea face posibilă diferențierea leziunilor anormale din orice țesut.
Tipuri de noduli
Nodulii pot apărea în orice parte a organismului. Pot fi clasificați ținând cont de compoziția și conținutul lor:
- Chistici: sunt acei noduli cu conținut lichid acoperiți de o capsulă. Majoritatea nodulilor hipoecogeni sunt de acest tip.
- Solizi: sunt mase celulare dense.
- Micști: sunt nodulii care includ structuri solide și zone lichide.
Descoperiți: De ce apar nodulii mamari?
Ce alte tipuri de imagini oferă ecografia?
Acest test imagistic face posibilă detectarea diferitelor forme de ecogenitate, dincolo de structurile hipoecogene. În acest sens, avem următoarele:
- Hiperecogenitate: este o imagine albă foarte reflectorizantă, tipică oaselor și calcificărilor.
- Izoecogenitate: structură omogenă de culoare gri deschis, comună în tendoane.
- Anecoigenitate: imagine fără capacitate de reflexie. Este o imagine tipică pentru lichide.
Când este malign nodulul hipoecogen?
Nodulii pot fi benigni sau maligni, în funcție de capacitatea lor de a pătrunde în țesutul din jur și de a se răspândi în alte organe. De obicei, leziunile chistice au un risc mai mic de malignitate.
Cei mai periculoși noduli sunt hiperecogeni sau solizi. Aceștia necesită supraveghere medicală continuă sau sunt îndepărtați cât mai curând posibil din cauza riscului crescut de malignitate.
Medicul specialist trebuie să efectueze un studiu detaliat al stării fizice a pacientului, al istoricului acestuia și al factorilor săi de risc. Aceste date sunt corelate cu forma, dimensiunea și ecogenitatea nodulului pentru a determina posibila malignitate a leziunii. Biopsia este metoda definitivă de diferențiere a nodulului benign de cel malign.
3 forme comune de noduli hipoecogeni
Deși există multiple forme și prezentări clinice ale nodulilor hipoecogeni, există trei forme frecvente:
1. Nodul hipoecogen la nivelul tiroidei
Tiroida este o glandă endocrină situată în partea din față a gâtului. Nodulii din acest organ sunt o problemă comună cu o prevalență în Statele Unite de 4 până la 7%, conform studiilor. Aceste leziuni pot fi detectate prin examinare fizică și tehnici imagistice, cum ar fi ultrasunetele.
În general, nodulul tiroidian cu amplificare posterioară hipoecogen, anecoigen și hiperecogen tinde să fie benign. Modelele hiperecogene fără amplificare posterioară și leziunile cu margini neregulate și microcalcificări sunt adesea maligne.
2. Nodul hipoecogen mamar
Nodulii la sâni provoacă frică și anxietate la majoritatea femeilor. Aceste leziuni rotunjite sunt rezultatul proliferării celulare accelerate. Cu toate acestea, nu toate leziunile mamare sunt maligne.
Conform cercetărilor, leziunile hipoecogene ale sânilor sunt asociate cu chisturi simple, chisturi complicate sau fibroadenoame. Nodulii solizi, hiperecogeni, neregulați, cu margini slab definite și cu microcalcificări au un risc mai mare de malignitate. În acest din urmă caz, biopsia este metoda ideală pentru a exclude cancerul de sân.
3. Nodul hipoecogen în hepatic
Nodulii hepatici sunt asociați cu o mare varietate de afecțiuni. Studiile afirmă că, în bolile hepatice polichistice, pot exista mai mulți noduli chistici hipoecogeni, care ocupă mai mult de 50% din parenchimul organului.
Nu toate leziunile hipoecogene sunt benigne, așa că sunt necesare mai multe studii pentru a exclude malignitatea. Nodulii cu creștere accelerată, modificări ale formei și o dimensiune mai mare de 1 cm nu trebuie ignorați.
Citiți mai mult: Nodulul tare sub piele: ce boli poate ascunde?
Care este tratamentul nodului hipoecogen?
Planul de tratament variază în funcție de organul afectat și de caracteristicile morfologice ale acestuia. Majoritatea leziunilor benigne necesită supraveghere medicală la fiecare 6 luni pentru a verifica evoluția.
Nodulii suspectați de malignitate cu modificări ale caracteristicilor tipice sau însoțiți de durere sau simptome compresive necesită un management mai agresiv. Este necesar să se efectueze o biopsie și o puncție pentru studiul microscopic.
În general, leziunile maligne trebuie îndepărtate prin intervenție chirurgicală pentru a evita posibilele complicații, cum ar fi răspândirea la organele învecinate.
Nodulul hipoecogen rotund care are o densitate scăzută la ultrasunete poate fi solid, chistic sau mixt. Medicii specialiști sunt singurii pregătiți să evalueze acest tip de leziune și să ofere tratamentul potrivit.
Toate sursele citate au fost revizuite în profunzime de către echipa noastră pentru a asigura calitatea, fiabilitatea, actualitatea și valabilitatea lor. Bibliografia acestui articol a fost considerată fiabilă și precisă din punct de vedere academic sau ştiinţific.
- Díaz-Rodríguez N, Garrido-Chamorro R, Castellano-Alarcón J. Ecografía: principios físicos, ecógrafos y lenguaje ecográfico. SEMERGEN – Medicina de Familia. 2007;33(7):362-369.
- Pavón-Hernández C, Villaseñor-Navarro Y, Cruz-Morales R, Aguilar-Cortázar L, et al. Nódulos, caracterización y categorización. Gaceta Médica de Oncología. 2012; 11(4):260-267.
- López A, Martos J. Pérez M, Pérez I. Nódulo tiroideo. Un viejo problema ante un nuevo siglo. Cirugía Española. 2000; 67(1): 80-93.
- Ramia J, de La Plaza R, Figueras J, García-Parreño J. Tumores hepáticos quísticos benignos no parasitarios. Cirugía Española. 2011;89(9):565-573.
- Gallegos-Hernández JF. Aspectos fundamentales del nódulo tiroideo y el cáncer bien diferenciado de tiroides para los médicos general y familiar. Gac Med Mex. 2019;155(6):619-623.
- Puglia CR. Incidental finding of hepatic nodule. What is its importance?. Rev Assoc Med Bras (1992). 2004 Apr-Jun;50(2):114.
Acest text este oferit numai în scop informativ și nu înlocuiește consultarea cu un profesionist. În caz de îndoieli, consultați-vă cu specialistul dvs.