Pielea reactivă: simptome, cauze și tratemente
Pielea reactivă este o problemă destul de comună, care are legătură cu sensibilitatea excesivă la diferiți factori. Această afecțiune se manifestă sub formă de roșeață, uscăciune, exces de sebum sau iritație care apare brusc. În multe situații, cauzele sunt necunoscute.
Acest fenomen este mai frecvent la femei. De fapt, experții estimează că una din trei femei poate avea pielea reactivă. Unele dintre ele au simptome atât de des încât ajung să le interpreteze ca fiind „normale”, deși nu sunt. De fapt, multor dermatologi le este greu să clasifice acest tip de piele.
Pielea reactivă este denumită adesea piele sensibilă, piele iritabilă, piele intolerantă etc. Dar acești termeni nu sunt exacți. Pielea reactivă nu este o boală în sine, dar produce disconfort celor care o experimentează.
Deci, ce cauzează pielea reactivă și ce pot face oamenii pentru a-și ține simptomele sub control?
Ce este pielea reactivă?
Până în urmă cu puțin timp, oamenii vorbeau despre această afecțiune numind-o „pielea sensibilă”. Cu toate acestea, dermatologii cred că termenul de „piele reactivă” este mai precis. Pielea reactivă este definită ca un tip de piele care produce senzații inconfortabile, inclusiv arsuri, mâncărime, durere sau usturime, simptomele fiind declanșate de un agent care nu ar trebui să producă aceste tipuri de reacții.
Reactivitatea pielii este luată în considerare numai atunci când nicio altă patologie nu poate explica prezența simptomelor. Cu alte cuvinte, simptomele nu pot fi explicate de o alergie la o anumită substanță sau de prezența unui agent agresiv, cum ar fi săpunul abraziv.
O altă caracteristică a acestei afecțiuni este faptul că, în general, apare intermitent. Așadar, simptomele apar și dispar. Utilizarea produselor cosmetice este adesea un factor declanșator.
Îți recomandăm:
Cauzele pielii reactive
Știința nu a înțeles încă motivele pentru care apare pielea reactivă. Cu toate acestea, există trei ipoteze care ar putea explica acest fenomen, pe care le vei găsi explicate mai jos.
- Ipoteza epidermică. Sugerează faptul că bariera pielii, situată în epidermă, este defectă. Prin urmare, nu protejează în mod adecvat pielea de agenții externi.
- Ipoteza biochimică. Indică faptul că există anomalii în canalele cunoscute sub numele de TRP (canale tranzitorii potențiale ale receptorilor). Acestea sunt localizate în partea externă a celulelor epidermei și în terminațiile nervoase.
- Ipoteza neurogenă. Această ipoteză indică faptul că persoanele cu piele reactivă au un număr mai mic de fibre nervoase intraepidermice. În același timp, acestea prezintă o eliberare mai mare de mediatori inflamatori.
Experții au stabilit că există anumiți agenți care declanșează reactivitatea pieliie. Această listă include următoarele:
- Utilizarea necorespunzătoare a produselor cosmetice
- Expunerea continuă la anumite substanțe chimice
- Contaminarea mediului
- Tratamente termice și radiații
- Temperaturi extreme
- Anumite medicamente
- Stres
- Lipsa de somn
- Umiditate scăzută
- Alcool
- Alimente picante sau alimente foarte condimentate
Ce măsuri trebuie luate pentru a preveni reactivitatea pielii
Oamenii care experimentează reactivitatea pielii trebuie să fie atenți la produsele pe care le folosesc. Cel mai bine este să consulți un dermatolog, astfel încât medicul să-ți poată spune ce produse specifice sunt cele mai bune pentru fiecare caz particular.
Este important să faci anumite ajustări în rutina ta de înfrumusețare, precum și să optimizezi curățarea și hidratarea pielii. Utilizarea și reaplicarea protecției solare la fiecare două până la trei ore este, de asemenea, fundamentală.
În același timp, este important să eviți produsele cosmetice care includ ingrediente potențial iritante (de exemplu, propilen glicol, TCA, AHA, alcool, printre altele). Persoanele cu pielea reactivă ar trebui să evite cremele hidratante cu retinoizi și hidroxiacizii. Mai mult, produsele antiîmbătrânire și exfolianții pot fi, de asemenea, iritanți puternici.
Pentru a curăța și hidrata pielea reactivă, cel mai bine este să folosești loțiuni și creme pe bază de apă. Ar trebui să aplici aceste produse tamponându-le pe piele, fără a freca.
Îți recomandăm:
Pielea reactivă: concluzii finale
Tratarea pielii reactive este complexă, la fel și diagnosticarea acesteia. În primul rând, dermatologul trebuie să excludă orice alte afecțiuni posibile. Apoi, acesta poate prescrie cele mai bune produse pentru fiecare pacient în parte. În același mod, specialistul ar trebui să stabilească ce produse sunt declanșatoare ale simptomelor.
Uneori, medicii recomandă medicamente care sunt utilizate în mod obișnuit pentru tratarea pielii atopice, care s-au dovedit a fi eficiente și în cazurile de piele reactivă. În orice caz, este esențial ca persoanele cu această afecțiune a pielii să-și hidrateze tegumentul. Acest lucru nu înseamnă doar utilizarea de loțiuni hidratante, ci și consumul mare de apă.
Toate sursele citate au fost revizuite în profunzime de către echipa noastră pentru a asigura calitatea, fiabilitatea, actualitatea și valabilitatea lor. Bibliografia acestui articol a fost considerată fiabilă și precisă din punct de vedere academic sau ştiinţific.
- Farage MA. The Prevalence of Sensitive Skin. Front Med (Lausanne). 2019;6:98. Published 2019 May 17. doi:10.3389/fmed.2019.00098
-
Misery L. Peaux sensibles, peaux réactives [Sensitive skin, reactive skin]. Ann Dermatol Venereol. 2019;146(8-9):585‐591. doi:10.1016/j.annder.2019.05.007
- Caterina MJ, Pang Z. TRP Channels in Skin Biology and Pathophysiology. Pharmaceuticals (Basel). 2016;9(4):77. Published 2016 Dec 14. doi:10.3390/ph9040077
- Son JY, Jung MH, Koh KW, et al. Changes in skin reactivity and associated factors in patients sensitized to house dust mites after 1 year of allergen-specific immunotherapy. Asia Pac Allergy. 2017;7(2):82‐91. doi:10.5415/apallergy.2017.7.2.82
-
Kitson N, Thewalt JL. Hypothesis: the epidermal permeability barrier is a porous medium. Acta Derm Venereol Suppl (Stockh). 2000;208:12‐15. doi:10.1080/000155500750042808
- Bárcenas, A. P. L., Arenas Guzmán, R., Vega Memije, M. E., Castrillón Rivera, L. E., & Palma Ramos, A. (2008). Identificación de células y mediadores inflamatorios en lesiones de pacientes con diagnóstico de micetoma. Dermatología Revista Mexicana, 52(6), 247-253.
-
Muizzuddin N, Marenus KD, Maes DH. Factors defining sensitive skin and its treatment. Am J Contact Dermat. 1998;9(3):170‐175.
- Taberner, J. E., Rodríguez, R. S., & Tapia, A. G. (2011). La piel sensible. Más dermatología, (13), 4-13.
-
Akaishi S, Ogawa R, Hyakusoku H. Keloid and hypertrophic scar: neurogenic inflammation hypotheses. Med Hypotheses. 2008;71(1):32‐38. doi:10.1016/j.mehy.2008.01.032
Acest text este oferit numai în scop informativ și nu înlocuiește consultarea cu un profesionist. În caz de îndoieli, consultați-vă cu specialistul dvs.