Prevenirea și tratamentul vertijului pozițional
Vertijul pozițional, cunoscut și sub numele de vertij pozițional paroxistic benign, este o afecțiune frecventă la persoanele cu vârste cuprinse între 40 și 50 de ani. Cauza sa este necunoscută în circa 50% din cazuri . De multe ori, dispare de la sine. În acest articol, vom discuta despre prevenirea și tratamentul vertijului pozițional.
Un om din trei experimentează vertijul pozițional simplu la un moment dat de-a lungul vieții. Aproape întotdeauna situația este temporară și nu are consecințe majore. Afecțiunea a fost descrisă pentru prima dată în 1921 de specialistul Barany. Până în prezent, nu există un tratament specific pentru aceasta.
Estimările indică faptul că 2,5% din populație va experimenta o criză severă de vertij pozițional cel puțin o dată în viață. Incidența crește pe măsură ce oamenii îmbătrânesc. Până la 9% dintre persoanele cu vârsta peste 60 de ani experimentează această problemă și necesită îngrijire medicală.
Ce este vertijul pozițional?
Acest termen definește o iluzie de mișcare care provine din interior. Este o senzație de învârtire, balansare, schimbare a poziției corpului sau agitație. De obicei, vertijul durează puțin, dar este o experiență recurentă.
Vertijul pozițional apare atunci când există o senzație de mișcare după schimbarea poziției capului. Acest tip de amețeală variază de la ușor, până la intens. Este un lucru destul de enervant, dar rareori grav.
Există două clasificări ale vertijului general:
- Vertijul postural este de tip periferic; este cel mai frecvent și nu indică o problemă de sănătate.
- Vertijul central este grav și are legătură cu o afecțiune a creierului; episoadele durează mai mult și sunt de obicei mai intense.
Îți recomandăm:
Identifică problema
Simptomul de bază al vertijului pozițional este senzația iluzorie de mișcare, care provoacă o anumită pierdere a echilibrului, pe care majoritatea oamenilor o definesc ca amețeală. Uneori, vertijul este însoțit de greață sau vărsături, precum și de înfundarea urechilor și senzația că împrejurimile se mișcă.
De obicei, aceste episoade apar brusc și nu durează mai mult de un minut. Se declanșează atunci când miști capul și variază în intensitate. Vertijul poate fi recurent, așadar poate dispărea pentru o vreme și poate apărea din nou mai târziu.
În general, medicii pot diagnostica vertijul pozițional printr-un interviu clinic însoțit de o evaluare fizică. Aceștia pot solicita teste de diagnostic, precum electronistagmografia sau videoniostagmografia și chiar imagistica prin rezonanță magnetică (RMN).
Prevenirea vertijului pozițional
În 50% din cazurile de vertij pozițional, este imposibil să se determine cauza acestora. În general, nu există factori de risc relevanți, dar vertijul este mai frecvent la cei cu antecedente familiale, cei care au suferit infecții ale urechii sau cei care au avut o lovitură la cap (chiar dacă nu a fost gravă).
Majoritatea cazurilor apar din pricina unei probleme la nivelul urechii interne. În această zonă, există tuburi pline cu lichid care se mișcă pe măsură ce te deplasezi. Uneori, există mici bucăți de calciu care plutesc în fluide (canalicule), iar creierul percepe deplasarea lor chiar și atunci când stai nemișcat.
Acest tip de amețeală este asociat direct cu mișcările capului. Așadar, cel mai bun mod de a preveni vertijul este evitarea mișcărilor rapide sau bruște ale capului. De asemenea, trebuie să eviți stresul și consumul de substanțe care excită sistemul nervos.
Descoperă mai mult:
Tratamentul vertijului pozițional
Există medicamente care pot ajuta la scăderea senzației de vertij. De asemenea, procedura numită manevra Epley poate elimina în mod eficient simptomele. Obiectivul este de a îndepărta canaliculele din canalele urechii pentru a preveni senzația de mișcare.
Majoritatea medicilor pot efectua această manevră, care constă în întoarcerea capului spre partea în care apare vertijul. Apoi, pacientul trebuie să se relaxeze rapid. Simptomele se vor agrava în acest moment. După aceea, capul este rotit încet în direcția opusă, iar corpul în aceeași direcție.
La final, medicul îi va cere pacientului să se așeze și să repete exercițiul. Aplicarea repetitivă a acestei proceduri duce la dispariția vertijului. Vertijul pozițional se poate întoarce câteva săptămâni mai târziu și necesită o nouă aplicare a tehnicii.
Medicul poate indica necesitatea și frecvența acestei proceduri sau solicita o evaluare completă a stării de sănătate dacă suferi de amețeli recurente, pentru a exclude cauze mai grave.
Îți mulțumim pentru citirea acestui articol despre prevenirea și tratamentul vertijului pozițional!
Toate sursele citate au fost revizuite în profunzime de către echipa noastră pentru a asigura calitatea, fiabilitatea, actualitatea și valabilitatea lor. Bibliografia acestui articol a fost considerată fiabilă și precisă din punct de vedere academic sau ştiinţific.
- Alfonso Muñoz, E., Álvarez Roíz, A., & Sotolongo Arró, O. (2008). Utilidad de la electronistagmografía en el diagnóstico topográfico de las enfermedades vestibulares. Revista Cubana de Medicina Militar, 37(2), 0-0.
- Araujo, E., & Longa, A. Diagnóstico microbiológico de las infecciones óticas.
- Neira, P., Valenzuela, P. V., & Viada, J. (2001). Semiótica del vértigo postural paroxístico benigno. Rev Otorrinolaringol Cir Cabeza Cuello, 61, 5-12.
- Harari Masri, Niza, and Francisco Roa Castro. “Vertigo: review of the main peripheral and central disorders.” Anales Médicos de la Asociación Médica del Centro Médico ABC 64.4 (2019): 290-296.
- Domínguez-Durán, Emilio, et al. “Epidemiología de los trastornos del equilibrio en atención primaria.” Acta Otorrinolaringológica Española (2020).
- Valenzuela, Viviana, Pilar Neira, and Juan Viada. “Maniobra de reposición canalítica para el tratamiento del vértigo postural paroxístico benigno.” Revista médica de Chile 128.6 (2000): 619-626.
- Murillo-González, Federico, and Zita Maía Víquez Pineda. “Vertigo: una visión otorrinolaringológica para la medicina general.” Acta Médica Costarricense 44.1 (2002): 10-18.
- Young, Pablo, et al. “Enfoque del paciente con vértigo.” MEDICINA (Buenos Aires) 78.6 (2018): 410-416.
- Silva, Ana Rita, David Tome, and Unn Siri Olsen. “Benign paroxysmal positional vertigo (bppv): case report with epley manoeuver.” Journal of hearing science 7.1 (2017).