Ce este vertijul paroxistic pozițional benign?
Vertijul paroxistic pozițional benign este o problemă a urechii interne. Acesta constă în apariția episoadelor de vertij brusc și pe termen scurt. Acest tip de vertij este cauzat de modificări de poziție și este adesea însoțit de nistagmus. În general, vertijul paroxistic pozițional benign apare atunci când pacientul ajunge într-o poziție care declanșează această tulburare.
Cel care suferă de această tulburare simte că totul se învârte în interiorul sau în afara capului său. Vertijul paroxistic pozițional benign este principalul tip de vertij pentru care pacienții solicită îngrijire medicală (25% din cazuri). De obicei, acesta apare la persoane cu vârste cuprinse între 40 și 50 de ani și până la 50% din cazuri nu au cauze cunoscute.
Deși poate fi o problemă enervantă, rareori este gravă, cu excepția cazului în care îți cresc șansele de a cădea.
Descoperă mai mult:
Simptome provocate de vertijul paroxistic pozițional benign
Această afecțiune provoacă scurte episoade de amețeală. Aceste episoade pot fi ușoare până la severe. De asemenea, acestea sunt adesea declanșate de modificări specifice ale poziției capului. Amețelile pot apărea atunci când înclini capul în sus sau în jos, când te întinzi sau când te întorci în pat. Poți avea senzația că încăperea în care te afli se învârte sau se mișcă. Aceasta senzație poartă numele de vertij.
Iată celelalte simptome care pot apărea:
- Greață și amețeli. Ambele senzații dispar, de obicei, în câteva secunde.
- Nistagmus. Mișcări involuntare ale ochilor.
- Incapacitatea de a controla mișcările ochilor.
În cazul amețelilor asociate vertijului, nu uita că îți poți pierde echilibrul și cădea. Din acest motiv, trebuie să stai jos dacă începi să te simți amețit.
Care sunt cauzele vertijului paroxistic pozițional benign?
Urechea internă conține particule minime de calciu care îți permit să îți menții echilibrul. Când îți miști capul, aceste particule stimulează celulele nervoase. În consecință, celulele nervoase trimit un semnal creierului, care indică în ce direcție se mișcă capul. Dacă particulele de calciu sunt distribuite anormal în canalele urechii, celulele nervoase îi transmit creierului faptul că acesta s-a mișcat mai mult decât s-a mișcat în realitate. Acest „semnal greșit” care ajunge la creier este vertijul.
În plus, această tulburare poate fi asociată și cu îmbătrânirea sau apare ca urmare a unei lovituri la nivelul capului.
Tratament
Vertijul paroxistic pozițional benign poate dispărea de la sine în câteva săptămâni sau după câteva luni. Cu toate acestea, pentru a ajuta la ameliorarea mai rapidă a simptomelor, poți opta pentru procedura de repoziționare a otoconiilor.
Ce este procedura de repoziționare a otoconiilor?
Aceasta este o procedură care presupune efectuarea mai multor manevre simple și lente pentru poziționarea capului. Drept urmare, obiectivul său este de a muta particulele urechii interne în labirintul vestibular, acolo unde nu provoacă probleme și sunt mai ușor reabsorbite.
Pentru a face acest lucru, trebuie să menții fiecare poziție timp de 30 de secunde după ce orice simptom sau mișcare anormală a ochilor dispare. Procedura de repoziționare a otoconiilor este eficientă după unul sau două tratamente.
Descoperă mai mult:
Alternativă chirurgicală
În situații rare, procedura de repoziționare a otoconiilor nu este eficientă. În aceste cazuri, medicul poate recomanda o intervenție chirurgicală.
În timpul intervenției chirurgicale, este utilizat un dop osos pentru a bloca partea urechii interne care provoacă amețeli. Dopul împiedică canalul semicircular al urechii să răspundă la mișcările particulelor sau ale capului.
Rata de succes a ocluziei canalului semicircular este de aproximativ 90%. Cu toate acestea, vertijul paroxistic pozițional benign poate să apară din nou, chiar și după finalizarea cu succes a tratamentului. Deși nu există niciun leac definitiv pentru această afecțiune, o poți ține sub control cu ajutorul specialiștilor, cum ar fi kinetoterapeuții.
Toate sursele citate au fost revizuite în profunzime de către echipa noastră pentru a asigura calitatea, fiabilitatea, actualitatea și valabilitatea lor. Bibliografia acestui articol a fost considerată fiabilă și precisă din punct de vedere academic sau ştiinţific.
-
Macarena.K, Lara -Fernandez. R, & Bahamonde. H. (2014). Vértigo postural paroxístico benigno subjetivo Subjective benign paroxysmal positional vertigo. Rev. Otorrinolaringol. Cir. Cabeza Cuello. https://doi.org/10.4271/2004-01-1601
-
Murillo-González, F., & Maía Víquez Pineda, Z. (2002). Vertigo: una visión otorrinolaringológica para la medicina general. Acta Médica Costarricense.
-
Rey-Martínez, J. A., Boleas-Aguirre, M. S., & Pérez, N. (2013). Análisis postural de la prueba “Timed-up-and-go” en pacientes con vértigo. Acta Otorrinolaringológica Española. https://doi.org/10.1016/s0001-6519(05)78582-4