Probleme de sănătate cauzate de mucegai - Doza de Sănătate
 

Probleme de sănătate cauzate de mucegai

Umezeala duce la formarea de mucegai în casă. În plus, poate provoca daune structurilor și, de asemenea, poate declanșa probleme de sănătate.
Probleme de sănătate cauzate de mucegai
Leonardo Biolatto

Verificat și aprobat de medicul Leonardo Biolatto.

Ultima actualizare: 21 decembrie, 2022

Prezența mucegaiului în casă provoacă probleme care ar putea depăși deteriorarea structurală. Mirosul și petele de pe pereți și tavan sunt foarte deranjante. De fapt, acest tip de ciupercă poate deveni pe termen lung cauza multor afecțiuni. În acest articol, vom discuta despre principalele probleme de sănătate cauzate de mucegai.

Conform informațiilor publicate de Centrul pentru Controlul și Prevenirea Bolilor, expunerea la medii umede și mucegăite duce la alergii și deficiențe respiratorii la anumite persoane. De asemenea, poate declanșa o criză la persoanele cu astm.

Ce este mai exact mucegaiul?

După cum am spus mai sus, acesta este un tip de ciupercă care crește atât în interior, cât și în exterior. Apare, de obicei, în zone cu umiditate ridicată, cum ar fi acoperișurile sau pereții prin care se scurge apă, țevile sau orice loc unde există contact frecvent cu lichide.

Mucegaiul crește și pe elemente din carton, produse din lemn, gips-carton, covoare și vopsea. Sporii plutesc și se răspândesc ușor prin aer. Mucegaiul prosperă și se dezvoltă dacă mediul este cald și umed.

Potrivit unui articol din revista Environmental Health Perspectives, există aproximativ 500 de specii de ciuperci care sunt dăunătoare sănătății umane. Cu toate acestea, cele mai frecvente tipuri de mucegaiuri ce apar în interior sunt Cladosporium, Penicillium și Aspergillus.

Inspector care verifică o casă
Verificarea locului în care există zone umede este esențială pentru a scăpa de mucegai.

Tipuri de mucegai

Nu știm exact câte tipuri de mucegai există în lume. Unii cercetători sugerează faptul că pot exista 100.000 de tipuri, în timp ce alții afirmă că există 300.000 sau mai multe. În orice caz, aproximativ 500 de tipuri de mucegai au fost identificate ca fiind dăunătoare pentru oameni. Dintre acestea, cele mai cunoscute sunt:

  • Alternaria aparține genului de ciuperci ascomicete și tinde să se dezvolte în locuri umede din casă, cum ar fi dușul sau chiuveta.
  • Aspergillus este un mucegai care poate crește în interior, în praf, pe alimente sau în materiale de construcții. Duce la alergii și poate fi chiar toxic. Poate duce la inflamații și probleme de respirație.
  • Cladosporium este o ciupercă care crește atât în ​​zonele reci, cât și în cele calde. De obicei, crește pe țesături și suprafețe din lemn și provoacă, de asemenea, alergii.
  • Penicillium are o suprafață albastră sau verde și o textură catifelată. De obicei, crește în clădiri sau case deteriorate de apă și, de asemenea, în covoare, tapet și saltele. Prezența sa în casă crește riscul bolilor respiratorii.
  • Acremonium este un mucegai cu un ton caracteristic roz, gri, portocaliu sau alb. De obicei, crește în zone cu condens de la umidificatoare, în tăvi de scurgere și în tocul ferestrelor. Este una dintre cele mai periculoase specii și este asociată cu bolile măduvei osoase și ale sistemului imunitar.

Cum ajunge mucegaiul în casă?

Sporii de mucegai sunt prezenți atât în interior, cât și în exterior, dar nu sunt vizibili cu ochiul liber. În ambele cazuri, aceștia intră în casă prin ferestre, uși deschise, conducte de ventilație sau sisteme de aer condiționat și încălzire.

De asemenea, se pot lipi de obiecte, cum ar fi îmbrăcămintea și încălțămintea, apoi se pot strecura în interior odată cu persoana care le poartă. Mai mult, deseori se lipesc de blana animalului de companie. Mucegaiul se va dezvolta doar dacă există condiții adecvate de umiditate în interiorul casei; în caz contrar, nu va cauza probleme.

Probleme de sănătate cauzate de mucegai

Prezența mucegaiului în casă nu este o problemă dacă sporii nu intră în contact cu spațiile umede și nu încep să se dezvolte. Există un risc real pentru sănătate atunci când se întâmplă acest lucru, mai ales dacă locuitorii casei au afecțiuni preexistente ale sistemului respirator sau ale sistemului imunitar.

Posibile alergii

Creșterea mucegaiului în casă poate agrava simptomele oricărei persoane alergice. Mai exact, mucegaiul declanșează simptome cum ar fi congestia nazală, mâncărimea nasului și a gâtului, strănutul, lăcrimarea ochilor și excesul de mucus.

De asemenea, expunerea timpurie la mucegaiuri sau umiditate pare să crească riscul de astm și rinită, conform unui studiu publicat în revista Allergy.

Risc crescut de boli respiratorii

Mucegaiurile sunt asociate și cu alte boli respiratorii. Cercetările raportate în revista Environmental Health au stabilit faptul că umiditatea și mucegaiul rezidențial cresc semnificativ riscul de infecții respiratorii, cum ar fi bronșita și, de asemenea:

  • Pneumonita de hipersensibilitate
  • Alveolita alergică
  • Rinosinuzita cronică
  • Sinuzita
  • Probleme ale tractului respirator inferior la copii sănătoși anterior

Aspergiloza

Contactul cu mucegaiul Aspergillus poate duce la o boală gravă cunoscută sub numele de aspergiloză. Poate provoca o infecție severă care se poate răspândi chiar și în alte părți ale corpului. Simptomele variază de la tuse cronică la tuse cu sânge, febră, respirație șuierătoare și scădere în greutate. Pot apărea și:

  • Durere osoasă
  • Dureri în piept
  • Frisoane
  • O scădere a volumului urinar
  • Dureri de cap
  • Insuficiență respiratorie
  • Deficiență de vedere
  • Leziuni ale pielii
Medic ce tratează probleme de sănătate cauzate de mucegai
Aspergiloza este o boală pulmonară gravă cauzată de ciuperci de mucegai și necesită asistență medicală imediată.

Cum să previi principalele probleme de sănătate cauzate de mucegai

Desigur, există mai multe măsuri pentru a preveni mucegaiul și a-l împiedica să-ți pericliteze sănătatea. Una dintre cele mai importante este păstrarea spațiilor curate, ventilate și fără umezeală. În acest sens, Agenția pentru Protecția Mediului (EPA) sugerează stabilirea unui nivel de umiditate sub 60%.

Alte recomandări sunt:

  • Repară eventualele scurgeri și usucă imediat scurgerile de apă.
  • Instalează un dezumidificator pentru a reduce umiditatea interioară.
  • Deschide ferestrele pentru a permite circulația aerului.
  • Instalează o hotă pentru a absorbi umezeala în timpul gătitului.
  • Evită uscarea hainelor în interior.
  • Golește și ventilează periodic dulapurile, mai ales dacă nu le folosești des.
  • Curăță în mod regulat toate suprafețele susceptibile la mucegai, cum ar fi pereții, tavanele, mobilierul, etc.
  • Utilizează produse antimucegai pentru a dezinfecta baia și alte camere expuse la umiditate.
  • Apelează la un profesionist pentru a rezolva orice probleme structurale care facilitează prezența mucegaiului.

Consultarea unui medic este importantă atunci când există mucegai în casă

Expunerea la mucegai nu cauzează întotdeauna probleme de sănătate. Totuși, cea mai bună măsură preventivă este de a o preveni cu totul. Consultă un medic dacă ai simptome de alergii sau deficiențe respiratorii. Nu trebuie să le ignori, deoarece acestea ar putea duce la complicații grave.

Reține faptul că mucegaiul nu este întotdeauna cauzator de boli, dar poate agrava afecțiunile preexistente. Așadar, trebuie să urmezi recomandările specialistului pentru a rezolva orice probleme cauzate de umezeală cât mai curând posibil.


Toate sursele citate au fost revizuite în profunzime de către echipa noastră pentru a asigura calitatea, fiabilitatea, actualitatea și valabilitatea lor. Bibliografia acestui articol a fost considerată fiabilă și precisă din punct de vedere academic sau ştiinţific.


  • Basic Facts about Mold and Dampness. (August 11, 2020). Centers for Disease Control and Prevention.
    Available in https://www.cdc.gov/mold/faqs.htm
  • Weinhold B. A spreading concern: inhalational health effects of mold. Environ Health Perspect. 2007;115(6):A300-A305. doi:10.1289/ehp.115-a300
  • Meena M, Gupta SK, Swapnil P, Zehra A, Dubey MK, Upadhyay RS. Alternaria Toxins: Potential Virulence Factors and Genes Related to Pathogenesis. Front Microbiol. 2017;8:1451. Published 2017 Aug 8. doi:10.3389/fmicb.2017.01451
  • Bandres MV, Modi P, Sharma S. Aspergillus Fumigatus. [Updated 2020 Aug 10]. In: StatPearls [Internet]. Treasure Island (FL): StatPearls Publishing; 2020 Jan-. Available from: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK482464/
  • Bensch K, Braun U, Groenewald JZ, Crous PW. The genus Cladosporium. Stud Mycol. 2012;72(1):1-401. doi:10.3114/sim0003
  • Egbuta MA, Mwanza M, Babalola OO. Health Risks Associated with Exposure to Filamentous Fungi. Int J Environ Res Public Health. 2017;14(7):719. Published 2017 Jul 4. doi:10.3390/ijerph14070719
  • Schell WA, Perfect JR. Fatal, disseminated Acremonium strictum infection in a neutropenic host. J Clin Microbiol. 1996;34(5):1333-1336. doi:10.1128/JCM.34.5.1333-1336.1996
  • Mendell MJ, Mirer AG, Cheung K, et al. Health effects associated with dampness and mould. In: WHO Guidelines for Indoor Air Quality: Dampness and Mould. Geneva: World Health Organization; 2009. 4. Available from: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK143940/
  • Thacher JD, Gruzieva O, Pershagen G, et al. Mold and dampness exposure and allergic outcomes from birth to adolescence: data from the BAMSE cohort. Allergy. 2017;72(6):967-974. doi:10.1111/all.13102
  • Sharma BB. Molds and the lungs. Lung India. 2010;27(4):194-195. doi:10.4103/0970-2113.71937
  • Fisk WJ, Eliseeva EA, Mendell MJ. Association of residential dampness and mold with respiratory tract infections and bronchitis: a meta-analysis. Environ Health. 2010;9:72. Published 2010 Nov 15. doi:10.1186/1476-069X-9-72

Acest text este oferit numai în scop informativ și nu înlocuiește consultarea cu un profesionist. În caz de îndoieli, consultați-vă cu specialistul dvs.