Reabilitarea cardiacă - activitatea post-intervenție - Doza de Sănătate
 

Reabilitarea cardiacă - activitatea post-intervenție

Reabilitarea cardiacă reprezintă o serie de tratamente la care este supus un pacient care a suferit un atac de cord pentru a putea reveni la rutina zilnică. În articolul de azi, îți vom spune ce presupune și cine poate fi supus reabilitării cardiace.
Reabilitarea cardiacă - activitatea post-intervenție

Ultima actualizare: 14 august, 2020

Reabilitarea cardiacă este o formă stabilită de tratament activ de recuperare potrivită pentru persoanele care au suferit un infarct miocardic sau o intervenție chirurgicală cardiacă. Există diverse tratamente pentru fiecare caz în parte.

Pe scurt, reabilitarea cardiacă este un amestec de educație pentru sănătate, exerciții fizice și suport emoțional. Obiectivul său este de a îmbunătăți calitatea vieții pacientului cardiac, astfel încât acesta să poată reveni la vechile activități cât mai curând și cât mai normal.

În plus, ca obiectiv suplimentar, persoana cardiacă trebuie să fie conștientă de obiceiurile de viață pe care trebuie să le modifice pentru a nu dezvolta probleme suplimentare. Putem spune faptul că educația de reabilitare cardiacă este mai importantă decât exercițiile în sine.

Multe asociații de cardiologie din întreaga lume recomandă programe de reabilitare cardiacă. Nu există nicio îndoială cu privire la eficacitatea acestora. Studiile științifice arată faptul că aceste programe pot reduce riscul de viitoare dureri toracice și atacuri de cord.

Cine poate beneficia de reabilitarea cardiacă?

Programele de reabilitare cardiacă nu sunt recomandate niciunui pacient cu boală cardiacă ischemică. Un pacient trebuie să îndeplinească anumite cerințe pentru a se califica și a beneficia de un asemenea program.

În orice caz, există un consens în ceea ce privește pacienții care pot fi supuși reabilitării cardiace:

  • Insuficiență cardiacă: Aceasta este o patologie în care inima nu are suficientă putere pentru a pompa sângele în sistemul circulator. Afectează viața de zi cu zi a persoanei, deoarece activitățile comune nu sunt deloc ușor de îndeplinit.
  • Angină pectorală: Aceasta reprezintă durerea recurentă în piept cauzată de o cantitate insuficientă de sânge care ajunge la inimă. Reabilitarea cardiacă este esențială pentru ca angina pectorală să nu se transforme într-un infarct miocardic acut.
  • Infarct miocardic acut: Aceasta este o patologie gravă și adesea mortală. Moartea celulelor cardiace apare din cauza scăderii excesive a fluxului de sânge către inimă.
  • Boală arterială periferică: Apare atunci când arterioscleroza înfundă arterele membrelor superioare sau inferioare. Factorii de risc sunt similari cu cei ai bolilor cardiace ischemice.
  • Intervenții chirurgicale cardiologice: Dacă nu există altă soluție decât intervenția chirurgicală, pacientul trebuie să fie supus unei reabilitări cardiace pentru a putea reveni la viața sa normală.
  • Transplant de inimă: Aceasta este ultima soluție în patologia cardiacă. Chiar dacă nu este frecvent, progresul științific îi permite să fie o opțiune pentru pacienții cu boli grave care nu au altă alternativă.
Femeie cu durere de inimă

Faze și echipamente utilizate în recuperarea cardiacă

Există trei faze în reabilitarea cardiacă, ultimele două corespunzând programului de exerciții și educație. Acestea sunt:

  • Spitalizarea sau diagnosticul: Prima fază este clasificarea pacienților. Echipa medicală stabilește dacă o persoană poate beneficia de programul de reabilitare după o evaluare atentă și teste de diagnostic.
  • Programul activ: Pacientul intră într-un program de reabilitare cardiacă și își începe planul de antrenament, interviurile psihologice, educația pentru sănătate și monitorizarea medicală pentru controlul farmacologic. Această fază durează atât cât stabilesc medicii, în funcție de fiecare caz în parte.
  • Externarea: A treia fază este procesul de externare care are loc atunci când echipa de reabilitare este convinsă că pacientul poate continua cu schimbarea stilului de viață pe cont propriu în mediul său zilnic obișnuit.

    Aceste faze sunt ghidate de o echipă multidisciplinară. Profesioniștii care intervin cel mai frecvent sunt:

  • Cardiologul: Acest specialist definește planul și administrează tratament farmacologic.
  • Asistentul: În general, asistenții ghidează partea de zi cu zi a programului și păstrează o evidență adecvată a tuturor acțiunilor din cadrul programului de reabilitare.
  • Kinetoterapeutul/fizioterapeutul: Acest profesionist se ocupă de exercițiile fizice și de supravegherea acestora.
  • Fizicianul: Acesta prescrie exercițiile împreună cu un kinetoterapeut.
  • Psihologul: Această persoană se ocupă de factorul emoțional al fiecărui pacient aflat în reabilitare cardiacă și susține acest proces.
Medic care lucrează la reabilitarea cardiacă a pacientului

Ce se întâmplă mai exact în timpul reabilitării cardiace?

Așa cum am spus la început, reabilitarea cardiacă nu este doar un program de exerciții kinesiologice, ci mai degrabă o educație pentru sănătate. Așadar, există mai multe aspecte, printre care:

  • Evaluarea medicală: Specialiștii determină ce formă de reabilitare este cea mai potrivită pentru pacient și prescriu un tratament medicamentos pentru a îmbunătăți parametrii interni.
  • Exercițiile fizice: Acesta este un program de exerciții pe care pacientul trebuie să îl urmeze, deoarece îmbunătățește performanța mușchiului cardiac. Exercițiile pot varia de la pedalarea unei biciclete staționare, până la ridicarea controlată a halterelor.
  • Educația pentru sănătate: Partea cea mai importantă a programului este ca pacienții să își schimbe stilul de viață. Aceștia primesc educație despre obiceiurile alimentare corecte și activitatea fizică. De asemenea, sunt învățați cum să gestioneze stresul, când trebuie să se adreseze unui medic, ce practici sunt dăunătoare și cum trebuie să controleze alte boli care le-ar putea complica sănătatea cardiacă.

Toate sursele citate au fost revizuite în profunzime de către echipa noastră pentru a asigura calitatea, fiabilitatea, actualitatea și valabilitatea lor. Bibliografia acestui articol a fost considerată fiabilă și precisă din punct de vedere academic sau ştiinţific.


  • Gómez-González, A., et al. “Recomendaciones sobre rehabilitación cardíaca en la cardiopatía isquémica de la Sociedad de Rehabilitación Cardio-Respiratoria (SORECAR).” Rehabilitación 49.2 (2015): 102-124.
  • Campos González, Víctor. “Fisioterapia en la Prevención Secundaria de la Rehabilitación Cardiaca Revisión bibliográfica narrativa.” (2017).
  • Centeno, Erika Hütt, and Juliana Salas Segura. “Rehabilitación cardíaca para el médico general.” Revista Clínica de la Escuela de Medicina de la Universidad de Costa Rica 5.2 (2015): 30-36.

Acest text este oferit numai în scop informativ și nu înlocuiește consultarea cu un profesionist. În caz de îndoieli, consultați-vă cu specialistul dvs.