Rezistența bacteriană: ce puteți face pentru a o combate
 

Rezistența bacteriană: ce puteți face pentru a o combate

Rezistența bacteriană crește într-un ritm foarte rapid din cauza prevenirii ineficiente a infecțiilor și utilizării inadecvate a antibioticelor.
Rezistența bacteriană: ce puteți face pentru a o combate
Leonardo Biolatto

Verificat și aprobat de medicul Leonardo Biolatto.

Ultima actualizare: 27 aprilie, 2023

Rezistența bacteriană este una dintre cele mai îngrijorătoare probleme din lume la ora actuală. Infecțiile devin tot mai rezistente la tratamentele cu antibiotice. Acest lucru se întâmplă din ce în ce mai repede.

Se estimează că rezistența bacteriană crește exponențial, mai ales din cauza utilizării exagerate sau inutile a antibioticelor. Unele dintre tratamentele împotriva bacteriilor devin ineficiente.

Această situație este foarte periculoasă, deoarece suntem din ce în ce mai lipsiți de apărare împotriva anumitor boli infecțioase. Pentru a preveni agravarea problemei, este necesară acțiunea individuală, colectivă și guvernamentală .

Ce este rezistența bacteriană?

Rezistenta bacteriana este mecanismul prin care bacteriile reușesc să reducă acțiunea agenților care le atacă. Este un proces de selecție naturală și adaptare genetică, prin care aceste microorganisme reușesc să învingă medicamentele.

Rezistența bacteriană apare atunci când concentrația antibacteriană este de patru ori mai mică decât concentrația minimă de inhibiție (MIC). Cu alte cuvinte, se folosește o doză de patru ori mai mică decât cea necesară pentru a neutraliza bacteriile.

În prezent, viteza cu care apar noile organisme rezistente este mai mare decât viteza cu care sunt concepute noile antibiotice . Există un deficit care continuă să crească și care ne pune într-o situație compromițătoare în fața bolilor infecțioase. Prin cultivarea de laborator, se poate evalua rezistența bacteriilor la antibiotice.

Tipuri și mecanisme de rezistență

Există două tipuri de rezistență bacteriană. Unul este natural, adică face parte din natura bacteriei, fiind comun la organismele Gram-negative. Celălalt tip este dobândit, adică apar mutații genetice pentru a respinge substanțele antibiotice. Astfel de mutații sunt transmise altor bacterii, chiar și de la alte specii.

Există mai multe mecanisme de rezistență bacteriană:

  • Primul este expulzarea activă a antimicrobianului, care funcționează ca un fel de pompă de ejecție.
  • Al doilea mecanism este reducerea permeabilității peretelui bacterian, adică întărirea barierelor de acces.
  • Al treilea mecanism este producerea de enzime care fac antibioticul inactiv. Enzimele inhibă acțiunea normală a medicamentului, făcându-l ineficient.
  • Al patrulea mecanism implică producerea de ținte insensibile. Bacteriile au capacitatea de a se adapta și modifică receptorii și organele, astfel încât antibioticul să nu se poată lega.

Strategii de prevenire a rezistenței bacteriene

Prima strategie de evitare a rezistenței bacteriene este prevenirea infecțiilor. Acest lucru se realizează, în mare măsură, prin acțiuni de bază precum spălarea frecventă a mâinilor, gătitul alimentelor în mod igienic, evitarea contactului cu persoanele infectate, întreținerea relațiilor sexuale în condiții de siguranță și vaccinări.

Este important să subliniem importanța gătitului igienic. Organizația Mondială a Sănătății (OMS) oferă cinci sfaturi importante:

  • Păstrați bucătăria curată.
  • Separați alimentele crude de cele gătite.
  • Gătiți complet alimentele.
  • Păstrați alimentele la temperatura potrivită.
  • Utilizați apă curată și materie primă necontaminată.

Este foarte important să luăm antibiotice doar atunci când medicul ni le prescrie, evitând automedicația. Instrucțiunile medicului cu privire la program și doze trebuie respectate cu strictețe.

Nu este recomandat să întrerupeți tratamentul, chiar dacă vă simțiți mai bine. Dacă nu luați cantitatea prescrisă, există riscul ca bacteriile mai rezistente să se dezvolte. În plus, este important să nu împărtășiți antibioticele cu alte persoane și să nu le ingerați fără prescripție medicală.

Spălatul mâinilor previne rezistența bacteriană
Spălarea mâinilor este o strategie simplă și extrem de eficientă pentru a preveni rezistența bacteriană.

Alte măsuri de control

Lucrătorii din sectorul agricol trebuie să folosească antibiotice pentru animale numai sub stricta supraveghere a medicului veterinar. Utilizarea necorespunzătoare a acestor medicamente în agricultură este una dintre principalele cauze ale rezistenței bacteriene. Bacteriile rezistente se răspândesc în mediu și la oameni prin lanțul trofic.

Personalul sanitar trebuie să ia măsuri de control extreme împotriva acestei probleme. S-a constatat că 50% dintre antibiotice sunt prescrise pentru boli virale, în ciuda faptului că acest lucru nu este deloc indicat. Antibioticele trebuie prescrise numai dacă există certitudinea că sunt absolut necesare.

Autoritățile guvernamentale și instituțiile independente trebuie să rămână vigilente la orice focar de infecție și să stabilească dacă bacteria implicată este rezistentă la antibiotice. De asemenea, este esențial să informeze și să educe cetățenii pentru prevenirea bolilor infecțioase.

Combaterea rezistenței bacteriene este esențială

După cum am menționat deja, rezistența bacteriană este o mare problemă. Este doar o chestiune de timp până când vor apărea bacterii care nu vor răspunde la niciunul dintre medicamentele disponibile.

Prin urmare, este necesar ca cercetătorii și industria farmaceutică să-și unească eforturile pentru a intensifica studiile pe această temă. Întreaga lume ar trebui să susțină cercetarea în acest sens, deoarece o mare parte din bunăstarea și viitorul nostru depind de acest lucru.


Toate sursele citate au fost revizuite în profunzime de către echipa noastră pentru a asigura calitatea, fiabilitatea, actualitatea și valabilitatea lor. Bibliografia acestui articol a fost considerată fiabilă și precisă din punct de vedere academic sau ştiinţific.


  • Alós JI. Resistencia bacteriana a los antibióticos: una crisis global [Antibiotic resistance: A global crisis]. Enferm Infecc Microbiol Clin. 2015 Dec;33(10):692-9.
  • Wencewicz TA. Crossroads of Antibiotic Resistance and Biosynthesis. J Mol Biol. 2019 Aug 23;431(18):3370-3399.
  • Davies J, Davies D. Origins and evolution of antibiotic resistance. Microbiol Mol Biol Rev. 2010 Sep;74(3):417-33.
  • Huemer M, Mairpady Shambat S, Brugger SD, Zinkernagel AS. Antibiotic resistance and persistence-Implications for human health and treatment perspectives. EMBO Rep. 2020 Dec 3;21(12):e51034.

Acest text este oferit numai în scop informativ și nu înlocuiește consultarea cu un profesionist. În caz de îndoieli, consultați-vă cu specialistul dvs.