Logo image
Logo image

Sarcina poate schimba creierul femeii

4 minute
În timpul sarcinii și în lunile de după naștere, mama poate suferi modificări ale creierului pentru a-și concentra toată atenția și facultățile mentale asupra dezvoltării copilului.
Sarcina poate schimba creierul femeii
Diego Pereira

Verificat și aprobat de medicul Diego Pereira

Ultima actualizare: 26 octombrie, 2022

Nimeni nu poate nega că un copil schimbă viața mamei și nu doar emoțional, ci și mintal. Sarcina poate schimba creierul femeii și aceste modificări se mențin până la doi ani după naștere.

Din păcate, modificările nu se concentrează doar pe îngrijirea micuțului, așa cum se credea până de curând. Concentrația unor neurotransmițători se modifică în timpul sarcinii, ceea ce face ca mamele să fie mai predispuse la tulburări psihice.

Sarcina poate schimba creierul femeii

Some figure

 

Modificările cauzate de sarcină sunt asociate cu adaptarea mamei pentru a putea răspunde eficient tuturor nevoilor copilului. Sarcina presupune multe schimbări: hormonale, biologice și cerebrale. Acestea din urmă nu fuseseră investigate până de curând.

Într-un studiu publicat în revista Nature Neuroscience, este comparată structura creierului la femei înainte și după sarcină. Rezultatele arată că, la mamă, aceste modificări se mențin până la doi ani după naștere.

Oamenii de știință au observat că volumul materiei cenușii în regiunile asociate cu relațiile sociale scade în sarcină și în primii ani ai de viață ai copilului. În plus, aceste zone „se luminează” atunci când mama vede o fotografie a bebelușului ei.

Una dintre cele mai mari schimbări are loc într-o regiune numită nucleus accumbens, care face ca mama să se simtă atrasă de stimulii primiți de la copilul ei. În acest fel, bebelușul devine unul dintre cei mai mari stimuli pentru mamă.

Există și modificări ale cortexului prefrontal care fac ca mamele să fie atrase de plânsul bebelușilor. În plus, este esențial ca mama să simtă fericire atunci când bebelușul zâmbește. Alte regiuni care se schimbă adesea sunt amigdala și cortexul cingulat anterior.

Regiunile legate de empatie sunt modificate pentru ca mamele să înțeleagă ce simt bebelușii lor. Zonele asociate simțurilor sunt intens activate pentru a promova interacțiunea cu nou-născutul. Poate că aceste schimbări se datorează faptului că acum femeile trebuie să-și facă griji pentru bunăstarea urmașilor lor și să facă față provocărilor maternității.

Citiți mai mult: Când se poate întoarce o mamă la muncă?

Studiul

Oamenii de știință au efectuat timp de 5 ani cercetări în care au fost analizate imaginile obținute prin rezonanță magnetică de la 25 de gravide. Reduceri simetrice ale volumului materiei cenușii au fost găsite în linia mediană corticală anterioară și posterioară și în zone specifice ale cortexului prefrontal și temporal atunci când femeile erau însărcinate.

Aceste schimbări sunt cauzate de procesele biologice specifice sarcinii și nu au nimic de-a face cu nașterea copilului sau cu problemele emoționale. Cercetătorii afirmă că aceste modificări și pierderea materiei cenușii nu implică un deficit cognitiv, ci o „redirecționare” a facultăților mintale.

Acest lucru este necesar din punct de vedere evolutiv. Prin urmare, mintea face o selecție de informații în funcție de ceea ce este util în acest moment specific, adică pentru maternitate.

Creierul are o mare flexibilitate pentru a se adapta la tot felul de situații. Astfel, în timpul sarcinii, femeie este pregătită astfel încât femeia să fie mai atentă la nevoile bebelușului sau să poată recunoaște pericolul și a-l proteja la timp.

Sarcina crește inteligența femeilor?

Some figure

 

Maternitatea nu are un efect de durată asupra creierului feminin. Schimbările apar pentru a îndeplini acel „mandat evolutiv” de perpetuare a speciei.

Mințile mamelor nu sunt mai evoluate decât cele ale altor femei. Modificările structurale sunt concepute pentru a avea grijă de copil, dar nu oferă niciun beneficiu suplimentar.

Este o greșeală să crezi că acele femei care au copii sunt mai evoluate decât cele care nu au rămas încă însărcinate. Pe de altă parte, datorită acestor modificări care apar în timpul sarcinii și cantității de hormoni dezvoltate în această perioadă, creierul poate fi protejat de bolile neurodegenerative.

Acele femei care au mai mult de două sarcini au mai multă memorie și dexteritate mentală, precum și mai puține șanse de a suferi de tulburări precum Alzheimer.

Hormonii produși la femeile însărcinate (inclusiv estrogenii) au efecte neuroprotectoare. În plus, „curăță” creierul și îl modifică, în așa fel încât femeile să poată acționa diferit în prezența copiilor (chiar dacă nu sunt ai lor).

La rândul lor, aceste modificări în anumite zone cerebrale previn diferite tulburări mintale precum depresia, schizofrenia, hiperactivitatea și anxietatea.

Citiți și: Tulburările de alimentație în sarcină

Sarcina și fericirea

Într-un studiu publicat în jurnalul britanic The Psychologist, un cercetător de la Universitatea din York afirmă ceva curios. El afirmă că, deși există schimbări emoționale și cerebrale la mame, o sarcină nu este neapărat o sursă de fericire la femei.

Convingerea că copiii aduc fericirea în casă este doar pe jumătate adevărată. Atunci când un cuplu decide să aibă un copil, se concentrează doar pe aspectele pozitive, întrucât consideră că primul zâmbet al bebelușului este suficient pentru a umple casa de fericire.

Dacă ținem cont de faptul că mamele au „creier” doar pentru cei mici, nu este greu de înțeles de ce singurul subiect de conversație cu mediul lor este tocmai copilul.

Oamenii de știință au stabilit că modificările cerebrale apar ca urmare a modificărilor fiziologice ale sarcinii sau adaptării la experiența de a fi mamă. Creierul se adaptează pentru a proteja copilul eficient.


Toate sursele citate au fost revizuite în profunzime de către echipa noastră pentru a asigura calitatea, fiabilitatea, actualitatea și valabilitatea lor. Bibliografia acestui articol a fost considerată fiabilă și precisă din punct de vedere academic sau ştiinţific.


  • Shingo, T., Gregg, C., Enwere, E., Fujikawa, H., Hassam, R., Geary, C., … Weiss, S. (2003). Pregnancy-stimulated neurogenesis in the adult female forebrain mediated by prolactin. Science. https://doi.org/10.1126/science.1076647
  • Darnaudéry, M., & Maccari, S. (2008). Epigenetic programming of the stress response in male and female rats by prenatal restraint stress. Brain Research Reviews. https://doi.org/10.1016/j.brainresrev.2007.11.004
  • Hoekzema, E., Barba-Müller, E., Pozzobon, C., Picado, M., Lucco, F., García-García, D., … Vilarroya, O. (2017). Pregnancy leads to long-lasting changes in human brain structure. Nature Neuroscience. https://doi.org/10.1038/nn.4458

Acest text este oferit numai în scop informativ și nu înlocuiește consultarea cu un profesionist. În caz de îndoieli, consultați-vă cu specialistul dvs.