Senzația de urechi înfundate: 12 cauze posibile și tratamente
Senzația de urechi înfundate este comună la persoanele de toate vârstele. Percepția slabă a sunetului și efortul de a asculta pot deveni o adevărată provocare. Descoperiți cauzele și tratamentele senzației de urechi înfundate!
Călătoriile cu avionul, scufundările și plimbările pe munte sunt unele dintre cele mai frecvente cauze. De obicei, acest disconfort nu este o problemă serioasă și dispare după câteva minute. Există câteva remedii care elimină rapid disconfortul.
În schimb, atunci când senzația de urechi înfundate este însoțită și de alte simptome, precum febră sau durere, pot exista afecțiuni mai grave. Este necesar să mergeți la un specialist în otorinolaringologie pentru o evaluare amănunțită.
Senzația de urechi înfundate: cauze posibile
Urechile sunt un organ complex responsabil de percepţia sunetului şi menținerea echilibrului. În linii mari, sunt alcătuite din pavilion, canal auditiv extern, membrană timpanică, oase și melc.
Bolile apărute în aceste regiuni pot duce la senzația de urechi înfundate.
Senzația de urechi înfundate corespunde aproape întotdeauna blocării trompei lui Eustachio. Aceasta este responsabilă de comunicarea urechii medii cu regiunea posterioară a nasului. În acest fel, egalizează și compensează presiunea din mediu și interiorul urechii.
1. Acumularea de ceară
Glandele sebacee și ceruminoase ale canalului urechii externe produc continuu ceară. Aceasta este lichidă, dar în timp se amestecă cu alte substanțe (cum ar fi celulele moarte sau praful) și se solidifică. Ceara din urechi este mutată prin mișcările maxilarului.
La unii oameni, acest mecanism de auto-înlăturare poate eșua. Ceara rămâne blocată și poate forma chiar și dopuri. Ocluzia este o cauză frecventă a urechilor înfundate. În plus, apar scăderea auzului, mâncărime, țiuit și durere de urechi.
Utilizarea bețișoarelor de vată poate provoca obstrucție în canalul urechii. În mod similar, utilizarea aparatelor auditive este un factor de risc pentru această afecțiune. Alte cauze includ urechile înguste și atrofia glandelor.
Tratamentul principal este spălarea prin irigare efectuată de un profesionist. Procedura înmoaie cerumenul acumulat și favorizează extracția ulterioară a acestuia. Această metodă este contraindicată persoanelor cu intervenții chirurgicale recente și perforare a timpanului.
Citiți mai mult: Ocluzia cerumenului: de ce apar dopuri în ureche?
2. Apă în urechi
Apa poate pătrunde în canalul urechii atunci când faceți un duș, înotați în piscină sau faceți scufundări la plajă. În general, apa intră și iese ușor fără a provoca niciun disconfort. Cu toate acestea, la unii oameni, picăturile pot rămâne blocate.
De obicei, apa este eliberată spontan prin presiune și mișcări ale capului. O recomandare este să înclinați rapid capul în lateral în timp ce vă țineți respirația.
Apa prinsă trebuie îndepărtată, deoarece crește riscul de apariție a urechii înotătorului. Dacă senzația persistă după câteva zile, este indicat să consultați un specialist.
3. Schimbarea presiunii
Călătoria cu avionul și urcarea pe munte pot cauza înfundarea temporară a urechilor. Acest fenomen este rezultatul incapacității trompei lui Eustachio de a egaliza și compensa schimbul de presiune dintre mediu și urechea medie. Ceva similar se întâmplă la cei care se scufundă la adâncimi mari.
Senzația de urechi înfundate poate dura câteva minute, până când corpul se adaptează. Unii oameni pot dezvolta și rău de înălțime, caracterizat prin dureri de cap, amețeli, greață, somnolență și dificultăți de respirație.
Un sfat pentru a evita acest disconfort este să respirați pe gură sau să mestecați gumă în timpul decolării avionului. În mod similar, căscatul și respirația profundă pot ajuta la eliminarea senzației.
4. Răceală și rinită alergică
Răceala este o infecție virală comună a nasului și gâtului. Congestia și inflamația căilor aeriene superioare pot împiedica eliminarea secrețiilor și pot crește presiunea.
Rinita alergică este o afecțiune inflamatorie a mucoasei nazale ce apare după expunerea la un alergen. Afectează între 10 și 15% din populația lumii, potrivit statisticilor. Reacția de hipersensibilitate favorizează eliberarea histaminei, producând următoarele simptome:
- Strănut
- Lacrimi
- Urechi înfundate
- Secreții nazale
- Reducerea mirosului
- Mâncărimi în nas și gât
5. Sinuzită
Sinuzita este o inflamație a mucoasei sinusurilor paranazale. Acestea sunt cavități umplute cu aer care acționează ca filtre pentru căile aeriene superioare.
În sinuzită, congestia și acumularea de mucus compromit schimbul de aer în trompa lui Eustachio și provoacă senzația de urechi înfundate. Această boală este adesea cauzată de viruși, deși poate fi cauzată și de unele bacterii.
Alte simptome includ congestia nazală, durerea facială, durerea de cap, tusea și secrețiile nazale. De multe ori, sinuzita dispare spontan după câteva zile. Tratamentul vizează simptomele.
Recomandăm: 9 tratamente naturale pentru sinuzită
6. Infecții ale urechii
Otita nu este altceva decât o infecție și o inflamație a urechii. Cea mai frecventă formă de prezentare este otita medie, ca urmare a obstrucției trompei lui Eustachio.
Congestia urechii generează senzația de urechi înfundate și alte simptome, cum ar fi următoarele:
- Febră
- Durere de urechi
- Disconfort general
- Lichid purulent
- Mâncărime în interiorul urechii
Studiile estimează că 70 până la 80% dintre copiii cu vârsta sub 6 ani dezvoltă o infecție a urechii. Cei mai frecvenți agenți cauzali sunt Streptococcus pneumoniae și Haemophilus influenzae. Tratamentul variază în funcție de tipul de otită, având întotdeauna ca bază terapia cu antibiotice.
7. Labirintită
Labirintita se referă la inflamația labirintului otic, o structură anatomică situată în urechea internă și responsabilă de echilibru. Cauzele principale sunt de origine infecțioasă. Poate fi seroasă sau purulentă.
Aceasta este o problemă comună ce cauzează senzația de urechi înfundate, amețeli severe și vertij. În mod similar, pot apărea acufene și pierderea parțială a auzului.
În prezent, labirintita nu are un tratament definitiv. Cu toate acestea, tratamentul precoce face posibilă încetinirea evoluției bolii și atenuarea simptomelor.
8. Probleme cu gâtul
Inflamația faringelui sau faringita este un disconfort comun care poate provoca senzația de urechi înfundate. De obicei, pacienții raportează dureri, mâncărimi și gât uscat.
La unii pacienți, faringita poate progresa și poate provoca disconfort în urechi din cauza leziunilor nervoase. Poate apărea și otita prin extensie. În formele virale, medicamentele antipiretice și antiinflamatoare sunt utilizate pentru ameliorarea simptomelor.
Utilizarea antibioticelor este indicată doar în infecțiile bacteriene.
9. Colesteatom
Este o tumoare benignă sau un chist care se formează în urechea medie sau în regiunea mastoidă. Colesteatomul crește treptat în dimensiune și poate comprima structurile adiacente și distruge urechea medie. Simptomele acestei afecțiuni includ următoarele:
- Scăderea auzului la o ureche
- Senzație de ureche înfundată
- Scurgere de lichid seros
- Durere cronică
- Ameţeală
Cercetările sugerează că otita medie cronică este cea mai frecventă cauză a colesteatomului. Tratamentul definitiv este chirurgical. Cu toate acestea, există mai multe abordări pentru a reduce simptomele și a îmbunătăți calitatea vieții pacientului.
10. Neurom acustic
Neuromul acustic, numit și schwannom vestibular, este o tumoare benignă care se formează pe nervul vestibular. Acest nerv călătorește de la urechea internă la trunchiul cerebral și este responsabil de menținerea echilibrului. Persoanele afectate pot avea zgomote în urechi, urechi înfundate și instabilitate la mers.
În plus, această afecțiune poate provoca pierdere progresivă și unilaterală a auzului, slăbiciune și amorțeală a feței. Audiometria și metodele imagistice sunt utile pentru diagnosticarea acestei boli.
Extracția chirurgicală este procedura indicată pentru tumorile mari, cu creștere rapidă.
11. Bruxism
În mod inconștient, pacientul scrâșnește și strânge dinții. Aceasta afecțiune poate să apară ziua sau noaptea, fiind frecventă în timpul somnului. Tensiunea mușchilor maxilarului poate face ca urechile să pară înfundate.
În general, bruxismul trebuie tratat de stomatolog. Mergeți la un medic specialist pentru o evaluare amănunțită.
12. Sindromul Menière
Sindromul Menière este una dintre cele mai cunoscute boli vertiginoase la nivel mondial. Se caracterizează prin episoade recurente de vertij, scăderea acuității auzului, țiuit în urechi și senzația de urechi înfundate.
Cercetările estimează o prevalență de 75 de cazuri la 100.000 de locuitori, boala fiind mai frecventă la femei între decada a treia și a patra de viață. Nu există un tratament pentru această afecțiune, dar poate fi ținută sub control cu medicamente care ameliorează simptomele. Persoanele afectate trebuie să evite stresul, lipsa somnului, cofeina și alcoolul.
Când să solicitați asistență medicală?
De obicei, senzația de urechi înfundate este un simptom temporar care dispare spontan. Cu toate acestea, persistența denotă o boală a urechii care necesită asistență medicală.
Alte semne de avertizare care necesită îngrijire medicală cât mai curând posibil sunt următoarele:
- Pierderea bruscă a echilibrului
- Dureri persistente de ureche
- Pierderea auzului sau surditatea
- Secreție purulentă sau sânge
Cauzele senzației de urechi înfundate sunt foarte variate. Presiunea, ceara și apa din urechi sunt cauzele comune și sunt ușor de ameliorat.
Toate sursele citate au fost revizuite în profunzime de către echipa noastră pentru a asigura calitatea, fiabilitatea, actualitatea și valabilitatea lor. Bibliografia acestui articol a fost considerată fiabilă și precisă din punct de vedere academic sau ştiinţific.
- Sánchez B. Problemas otológicos (I): otitis y tapones de cerumen. Farmacia Profesional. 2016; 30(4): 18-22.
- Carretero M. Rinitis alérgica. Offarm. 2009; 28(5): 116-118.
- Esteva E. Faringitis. Offarm. 2005; 24(1): 46-50.
- Pérez M. Otitis. Tratamiento de la infección. Farmacia Profesional. 2002; 16(5): 44-49.
- Isaacson G. Diagnóstico del colesteatoma pediátrico. Pediatrics. 2007; 64(3): 153-157.
- Sommerfleck P. Enfermedad de menière: Concepto y criterios diagnósticos. Revista FASO. 2015; 22(1): 65-68.