Sepsisul meningococic - o boală gravă

18 Noiembrie, 2020
Sepsisul meningococic este o afecțiune gravă cauzată de răspândirea meningococilor în sânge și în diferite organe. Acesta duce la formarea de trombi, care pot duce la gangrenă și alte complicații.

Sepsisul meningococic este o urgență medicală și necesită tratament imediat. Este o boală care progresează rapid, ce poate duce la șoc și la cedarea simultană a mai multor organe din corp.

Această afecțiune este cauzată de o infecție meningococică. Organizația Mondială a Sănătății (OMS) estimează faptul că există aproximativ 500.000 de astfel de infecții noi în fiecare an. De fapt, între 20 și 50% dintre cei care dezvoltă sepsis meningococic mor.

Boala meningococică

Această afecțiune apare din cauza meningococului, o bacterie care provoacă boli grave. Oricine o poate dobândi după contactul cu picăturile pe care o persoană infectată le elimină atunci când tușește sau strănută.

Unele persoane sunt extrem de sensibile la aceste bacterii, dar știința nu știe de ce. Ceea ce știm este faptul că acest microorganism invadează progresiv nazofaringele. În plus, intervalul dintre infectare și apariția simptomelor este de aproximativ 10 zile, deși poate fi mai mic.

Meningococul pătrunde în mucoase și ajunge în sânge. Cea mai frecventă manifestare a acestui tip de boală este meningita sau inflamația meningelor – membranele care acoperă creierul și măduva spinării.

Unul dintre posibilele efecte ale acestei boli este dezvoltarea sepsisului meningococic – o afecțiune gravă, cu o rată ridicată a mortalității. În plus, cei care supraviețuiesc, pot avea sechele permanente.

Citește mai mult:

Ziua Mondială a Meningitei: o boală cu vaccin

Femeie care are febră
Sepsisul meningococic poate debuta cu simptomele tipice ale meningitei, cum ar fi febra și cefaleea.

Sepsisul meningococic

Această afecțiune este o formă de șoc septic. Acesta din urmă este o boală în care țesuturile și organele nu primesc suficient oxigen și substanțe nutritive. Acest lucru duce la moartea treptată a celulelor și la o cedare generală a organelor, care poate duce la moarte.

Înmulțirea meningococului în sânge este un lucru grav. Acest exces de bacterii duce la formarea de cheaguri care împiedică circulația în unul sau mai multe organe sau extremități, provocând gangrena. Paradoxal, apar și hemoragii greu de controlat.

Estimările indică faptul că una din patru persoane cu această boală va necesita amputarea unui membru. În plus, sepsisul provoacă leziuni ale pielii care generează cicatrici și deformări. Acestea necesită adesea o intervenție chirurgicală, iar procesul de vindecare este destul de lent.

Simptome și manifestări

Simptomele sepsisului meningococic sunt numeroase. La început, poate exista o febră ușoară. Apoi, în multe cazuri, apar insuficiența organelor și moartea.

De obicei, apar simptome similare celor ale oricărei infecții virale, cum ar fi febra, frisoanele, amețelile, greața, cefaleea și slăbiciunea în primele patru până la șase ore. De asemenea, pot apărea diaree și vărsături.

În plus față de cele de mai sus, cele mai frecvente simptome ale sepsisului sunt:

  • Piele palidă și pătată
  • Respirație accelerată
  • Mâini și picioare tremurânde
  • Somnolență și confuzie
  • Tensiune arterială scăzută
  • Durere la nivelul articulațiilor sau al membrelor
  • O erupție sub formă de pete mici, roșii, strălucitoare, care împreună arată ca o vânătaie nouă (nu apare în toate cazurile)

Diagnostic și tratament

Sepsisul meningococic poate apărea cu sau fără meningită. De obicei, diagnosticul este stabilit în urma unui test de sânge, unui exudat nazal și maxilar, unei radiografii toracice și unei probe de scaun.

Tratamentul bolii trebuie să aibă loc într-un spital și nu necesită izolare. Abordarea convențională include următoarele patru măsuri:

  • Administrarea de antibiotice trebuie să aibă loc imediat și orice sursă vizibilă de infecție trebuie drenată.
  • Hidratarea parenterală este necesară pentru a umple spațiul vascular și a menține tensiunea arterială stabilă pentru a preveni hipotensiunea extremă.
  • Utilizarea medicamentelor vasoactive este utilă pentru a contracara modificările cardiocirculatorii care, la rândul lor, sunt rezultatul inflamației cauzate de sepsis.
  • Măsurile de susținere a vieții includ administrarea de oxigen, intubația traheală și ventilația mecanică; de asemenea, se administrează coagulanți și plasmă proaspătă înghețată atunci când există sângerări.

Citește și:

Simptome, cauze și tratament pentru encefalită

Vaccin care previne sepsisul meningococic
Vaccinurile meningococice sunt utile în scăderea circulației acestor tipuri de bacterii în rândul populației.

Sepsisul meningococic: metode de prevenire

Prevenirea răspândirii bolii meningococice este foarte importantă. Există două vaccinuri utile în acest scop:

  • Vaccinul pneumococic protejează împotriva meningitei pneumococice. Medicii îl administrează adesea sugarilor și persoanelor cu vârsta peste 65 de ani. Există teorii care susțin că acesta duce la o reacție încrucișată și previne infecțiile meningococice datorită similitudinii. În orice caz, nu putem spune că este complet eficient împotriva S. pneumoniae.
  • Vaccinul MenC oferă protecție împotriva grupului de meningococi de tip C. Medicii îl folosesc la bebeluși și este, de asemenea, disponibil pentru orice persoană sub 25 de ani.
Vaccinurile nu protejează împotriva tuturor tipurilor de meningococi. Cu toate acestea, reduc foarte mult distribuția bacteriilor asociate cel mai des cu sepsisul meningococic. Alte sfaturi de prevenire sunt: limitarea contactului cu persoanele bolnave, spălarea frecventă a mâinilor și igiena adecvată a obiectelor de uz personal.
  • Wilhelm, J., & Villena, R. (2012). Historia y epidemiología del meningococo. Revista chilena de pediatría, 83(6), 533-539.
  • Solórzano-Santos, F., Ortiz-Ocampo, L. A., Miranda-Novales, M. G., Echániz-Avilés, G., Soto-Noguerón, A., & Guiscafré-Gallardo, H. (2005). Serotipos prevalentes de Streptococcus pneumoniae colonizadores de nasofaringe, en niños del Distrito Federal. salud pública de méxico, 47(4), 276-281.
  • Navalón, I. C., Herrejón, E. P., & Torralba, J. J. (2003). Sepsis meningogócica. Una enfermedad rara, grave y potencialmente letal. ¿Existe alguna alternativa al tratamiento? ¿ Cuál es el papel de la proteína C activada? Puesta al día en urgencias, emergencias y catástrofes, 4(1), 6-11.
  • Arnáiz-García, María Elena, et al. “Mutilating purpura fulminans in an adult with meningococcal sepsis.” Puerto Rico Health Sciences Journal 36.3 (2017): 179-182.
  • de Tena, J. García, et al. “Protocolo diagnóstico del rash cutáneo y fiebre en adultos.” Medicine-Programa de Formación Médica Continuada Acreditado 12.59 (2018): 3485-3491.
  • Vázquez, E. García, et al. “Infecciones por meningococo.” Medicine-Programa de Formación Médica Continuada Acreditado 11.58 (2014): 3407-3411.
  • Pedraz, J., and Eduardo López-Bran. “Protocolo diagnóstico de los exantemas cutáneos eritematopurpúricos.” Medicine-Programa de Formación Médica Continuada Acreditado 12.48 (2018): 2872-2876.
  • Cid, Jesús López Herce. “¿ Debe administrarse tratamiento antibiótico prehospitalario en la sospecha de sepsis meningocócica?.” Evidencias en pediatría 2.4 (2006): 1.
  • Klugman, Keith P. “Eficacia y efectividad de las vacunas antineumocócicas conjugadas.” Vacunas: Prevención de enfermedades, protección de la salud. Washington: OPS-OMS (2004): 114-8.
  • Artola, Beatriz Sánchez. “Tratamiento de las infecciones graves por Neisseria meningitidis (meningococo).” Revista Electrónica de Medicina Intensiva Artículo C11 (2004).