Logo image
Logo image

Tipuri de boală celiacă și caracteristicile lor

4 minute
Boala celiacă este o boală dependentă de dietă care poate afecta grav intestinul. Îți vom explica tot ce trebuie să știi despre diferitele tipuri de boală celiacă și caracteristicile acestora.
Tipuri de boală celiacă și caracteristicile lor
Ultima actualizare: 01 martie, 2022

Este important de știut faptul că există mai multe tipuri de boală celiacă. Experții au studiat și clasificat boala celiacă pentru a oferi tratamente mai bune pacienților.

Aceasta este o patologie autoimună care are legătură cu consumul de gluten. Glutenul este o proteină prezentă în multe alimente, cum ar fi cele care conțin grâu sau orz. În Statele Unite, experții estimează că această boală afectează aproximativ 1% din populație (aproximativ 3 milioane de oameni doar în această țară).

Problema este faptul că patologia poate fi asimptomatică într-un număr mare de cazuri, ceea ce face ca diagnosticarea să fie complexă și, prin urmare, de lungă durată. Așadar, în acest articol, îți vom explica tot ce trebuie să știi despre această afecțiune.

Ce este boala celiacă?

După cum am menționat mai sus, boala celiacă este o boală autoimună în care există o reacție la gluten. Aceasta înseamnă că, atunci când persoanele cu boală celiacă ingerează această proteină, ea produce un răspuns al sistemului imunitar în intestinul subțire. Glutenul provoacă leziuni ale mucoasei intestinale.

Glutenul este o proteină prezentă în diferite cereale (de exemplu, în grâu, secară, orz și ovăz). Acestea sunt produse foarte frecvente în dieta occidentală ca ingrediente în pâine, paste, prăjituri și multe altele.

Lezarea mucoasei intestinale afectează absorbția nutrienților în timpul digestiei. Acest lucru explică de ce în multe cazuri apar pierderea în greutate, anemia sau modificarea creșterii la copii.

Deși experții nu au stabilit cu exactitate ce cauzează diferitele tipuri de boală celiacă, știm că genetica este un factor determinant. În mod similar, boala celiacă este adesea asociată cu alte tipuri de boli autoimune. Potrivit unui studiu apărut în Jurnalul Cubanez de Alimentație și Nutriție, poate exista o relație între boala celiacă și diabetul zaharat de tip 1.

Citește mai mult:

Care sunt efectele glutenului asupra corpului?

Some figure
Există multe alternative fără gluten care îi ajută pe pacienți să facă față unei diete stricte.

Tipuri de boală celiacă și caracteristicile lor

În cadrul bolii celiace, există diferite forme clinice, în funcție de simptome și dovezile anumitor teste complementare care permit explorarea sistemului digestiv. Acest lucru dă naștere tipurilor de boală celiacă și, potrivit Federației Spaniole a Asociațiilor Celiace, aproape 75% dintre pacienți rămân nediagnosticați.

Până de curând, experții nu știau că ar putea exista cazuri fără simptome. Așadar, tipurile de boală celiacă sunt următoarele: asimptomatice, simptomatice, potențiale, latente și refractare. Mai jos, îți vom explica principalele lor caracteristici.

Boală celiacă subclinică sau asimptomatică

Boala celiacă asimptomatică sau subclinică, așa cum sugerează și numele său, nu are simptome. Cu toate acestea, prin teste complementare (cum ar fi o endoscopie pentru observarea intestinului), prezența bolii devine evidentă.

Boală celiacă clasică sau simptomatică

În acest caz, pacientul prezintă atât simptome, cât și rezultate pozitive ale testelor. Cu toate acestea, semnele sunt foarte variate. La unele persoane, apar diaree, scădere în greutate, oboseală, vărsături și dureri abdominale.

În alte cazuri, în loc de diaree, putem întâlni constipație cronică. Alte semne tipice sunt întârzierea creșterii în cazul copiilor, meteorismul și distensia abdominală. În mod indirect, întâlnim anemie și chiar iritabilitate constantă.

Boală celiacă potențială

Acest tip de boală celiacă se referă la cazurile în care oamenii nu prezintă simptome. Cu toate acestea, au o mare probabilitate de a dezvolta afecțiunea. Acest lucru este cert datorită testelor genetice, cum ar fi determinarea genei HLA-DQ2/DQ8.

La acești pacienți, atunci când medicii efectuează biopsia țesutului intestinului subțire, nu apare nicio dovadă clară a bolii celiace. Potrivit unui articol apărut în Jurnal Medical din Chile, este important ca acești oameni să fie urmăriți cu atenție, deși nu trebuie să urmeze o dietă strictă fără gluten (deocamdată).

Boală celiacă latentă

În cazul bolii celiace latente, diagnosticul a fost deja stabilit, dar simptomele și tulburările intestinale dispar la un moment dat. De exemplu, o persoană care a fost diagnosticată în copilărie și a urmat o dietă fără gluten nu se mai îmbolnăvește, în ciuda reintroducerii acestei proteine în alimentație.

Boală celiacă refractară

Boala celiacă refractară se referă la cazurile în care, în ciuda adoptării unei diete fără gluten, simptome nu dispar. Pentru a confirma acest lucru, pacientul trebuie să petreacă mai mult de șase luni fără a avea niciun contact cu proteina.

Citește mai mult:

Glutenul provoacă boli neurologice?

Some figure
Pentru a confirma formele refractare ale bolii, trebuie să fi trecut mai mult de 6 luni fără niciun contact cu proteina.

Nu există un singur tip de boală celiacă

Cel mai important lucru de reținut despre acest subiect este faptul că există diferite tipuri de boală celiacă. Mai presus de toate, este esențial să ne amintim că pot exista leziuni intestinale la persoanele care nu manifestă simptome. Prin urmare, a ajunge la un diagnostic nu este o sarcină ușoară în multe cazuri.

Confirmarea prezenței acestei boli este esențială. Deteriorarea mucoasei intestinale poate deveni ireversibilă și poate avea consecințe grave. De exemplu, poate duce la malnutriție sau întârzieri de creștere la copii.

Prin urmare, dacă suspectezi prezența unor simptome gastrointestinale atunci când consumi gluten, trebuie să consulți imediat medicul. Testele complementare sunt accesibile și se pot face relativ ușor.


Toate sursele citate au fost revizuite în profunzime de către echipa noastră pentru a asigura calitatea, fiabilitatea, actualitatea și valabilitatea lor. Bibliografia acestui articol a fost considerată fiabilă și precisă din punct de vedere academic sau ştiinţific.


  • De La, G., Roselló, C. U., De La, C., Pérez Labrada, C., Delgado Mosquera, A. E., Ferreiro, R. Á., & Rosa Téllez Velázquez, D. (n.d.). CELIAQUÍA, ENFERMEDAD SISTÉMICA AUTOINMUNE.
  • Asociaciones entre la celiaquia y la Diabetes mellitus. La experiencia cubana | Santana Porbén | Revista Cubana de Alimentación y Nutrición. (n.d.). Retrieved September 29, 2020, from http://www.revalnutricion.sld.cu/index.php/rcan/article/view/768/pdf_129
  • ¿Qué es la enfermedad celiaca? | FACE. (n.d.). Retrieved September 29, 2020, from https://celiacos.org/enfermedad-celiaca/que-es-la-enfermedad-celiaca/
  • Cerda-Contreras, E., et al. “¿ Es posible una mejor identificación de la enfermedad celiaca en sujetos mexicanos por medio de HLA-DQ8 que de HLA-DQ2?.” Revista de Gastroenterología de México 83.4 (2018): 410-413.
  • Bejares, M., Oyarzún, A., Lucero, Y., Espinoza, N., Bascuñán, K., & Araya, M. (2015). Búsqueda activa de enfermedad celíaca en familiares de primer grado de casos celíacos. Revista Medica de Chile, 143(12), 1521–1526. https://doi.org/10.4067/S0034-98872015001200003
  • Muñoz Tello, Paola. “Prevalencia mundial de la enfermedad celíaca.” (2018).
  • Gil-Gulías, Lorraine, et al. “Enfermedad celiaca refractaria: cuando la dieta sin gluten no sana.” Revista Clínica de Medicina de Familia 9.2 (2016): 110-113.
  • Moscoso, Felipe, and Rodrigo Quera. “Enfermedad celíaca. revisión.” Revista médica de Chile 144.2 (2016): 211-221.
  • Parera Pinilla, Clara Luna, Bárbara M. Ochoa Fernández, and Concepción Bonet de Luna. “Enfermedad celíaca: quién sabe dónde.” Pediatría Atención Primaria 20.79 (2018): 269-276.

Acest text este oferit numai în scop informativ și nu înlocuiește consultarea cu un profesionist. În caz de îndoieli, consultați-vă cu specialistul dvs.