Tipuri de sincopă sau leșin

Sincopa sau leșinul este o situație foarte frecventă. Este o pierdere temporară a cunoștinței și apare din cauza unei scăderi a fluxului sanguin către creier. Care sunt principalele tipuri de sincopă sau leșin?

Mulți oameni folosesc termenul de leșin în loc de sincopă. Scăderea fluxului sanguin cerebral poate apărea din mai multe motive. De aceea, există diferite tipuri de sincopă.

Simptome generale de sincopă sau leșin

Sincopa este definită ca pierderea tranzitorie a cunoștinței și a tonusului postural. Potrivit unui studiu publicat în Frontiers in Physiology, este o problemă foarte frecventă. Specialiștii estimează că incidența sa este între 15 și 39% la populația generală.

Mai mult, sincopa poate afecta persoane de orice vârstă și sex. Cu toate acestea, incidența sa crește odată cu vârsta. De la vârsta de 70 de ani în sus, această problemă devine mai frecventă.

Leșinul este însoțit de o serie de simptome foarte caracteristice. După cum menționează manualul MSD, presincopa se caracterizează prin percepția de amețeală și leșin iminent. Cu toate acestea, pierderea reală a cunoștinței nu a avut loc încă.

O persoană care suferă de sincopă își pierde complet cunoștința. Pielea sa este de obicei rece și strălucitoare. Pulsul scade și respirația devine superficială. Chiar înainte de a-și pierde cunoștința, persoana prezintă amețeli, vedere încețoșată, dureri de cap și slăbiciune.

În unele cazuri, pot apărea mișcări involuntare ale mușchilor. Acestea pot părea a fi convulsii, dar nu sunt. Mișcările involuntare sunt relevante pentru diagnosticul diferențial.

Ce tipuri de sincopă există?

Anterior, am observat că sincopa apare din cauza unei scăderi a fluxului sanguin către creier. La rândul său, aceasta poate avea multiple cauze. Din acest motiv, specialiștii au identificat diferite tipuri de leșin, pe care le vom explica în următoarele secțiuni.

Vezi și:

Pierderea cunoștinței: de ce apare?

Sincopă neuromediată

Acest tip este cunoscut și sub denumirea de sincopă reflexă. Este cel mai frecvent. Ceea ce se întâmplă este că anumite reflexe ale sistemului nervos autonom, care sunt responsabile de menținerea tensiunii arteriale și a ritmului cardiac, sunt dereglate. Prin urmare, inima încetinește și tensiunea arterială scade. Acest lucru are ca rezultat un flux mai mic de sânge către creier.

Varianta vasovagală, așa cum explică specialiștii Mayo Clinic, este aceea care apare atunci când organismul reacționează disproporționat la anumiți factori declanșatori (de exemplu, la durere sau emoții puternice).

Există și leșin legat de sinusul carotidian. Apare atunci când se exercită presiune asupra arterei carotide, care se află la nivelul gâtului. Este frecvent la unii bărbați în timpul bărbieritului sau atunci când poartă cravate foarte strânse.

Sincopa neuromediată poate fi, de asemenea, situațională, atunci când sunt efectuate acțiuni sau mișcări specifice. Cel mai frecvent caz este atunci când tușești sau râzi.

Leșinul de origine cardiacă

Sincopa cardiacă sau cardiogenă, după cum sugerează și numele său, apare din cauza unei probleme la nivelul inimii. Cea mai frecventă cauză sunt aritmiile, cum ar fi tahicardiile.

De asemenea, poate exista o problemă structurală, cum ar fi tulburările valvulare sau cardiomiopatia ischemică. Acești oameni experimentează adesea palpitații și dureri în piept.

Sincopa ortostatică

Sincopa ortostatică este sincopa care apare atunci când o persoană se ridică. Potrivit unui studiu publicat în Offarm, această mișcare provoacă o scădere bruscă a tensiunii arteriale.

Uneori există o legătură cu anumite medicamente (de exemplu, antidepresive). Poate fi, de asemenea, asociată cu consumul de alcool, deshidratarea și pierderea de sânge.

Sincopa cerebrovasculară

Sincopa cerebrovasculară este legată de o problemă a vaselor de sânge responsabile de transportul sângelui oxigenat la creier. Este una dintre cele mai rare și mai grave sincope.

Poate apărea din cauza prezenței anevrismelor sau poate fi rezultatul unui accident vascular cerebral. În majoritatea situațiilor, cauza derivă dintr-o ateroscleroză care reduce calibrul arterelor și împiedică scurgerea normală a sângelui.

Cum să abordezi diferitele tipuri de sincopă sau leșin

Mai devreme am văzut că sincopa se caracterizează printr-o serie de simptome și că unele dintre ele acționează ca un avertisment cu privire la ceea ce se va întâmpla. Este important să știi cum să acționezi pentru a preveni posibilele complicații legate de căderi sau lovituri atunci când îți pierzi cunoștința.

În caz de sincopă

Când apare senzația de slăbiciune sau leșin iminent, este esențial să găsești un loc unde să stai sau să te întinzi, în mod ideal culcat cu picioarele ridicate pentru a ajuta sângele să ajungă la creier grație gravitației.

Acest lucru reduce riscul de cădere. Când îți pierzi tonusul postural și cazi, te poți lovi cu capul de obiecte sau de podea. Este important să stai culcat sau așezat până când dispare senzația de amețeală. În mod similar, când este timpul să te ridici, fă acest lucru încet și treptat.

Cum îi ajuți pe alții

Dacă vezi pe cineva care amețește sau leșină, încearcă să-l ajuți. Verifică dacă persoana a căzut și dacă respiră. Este important să ne amintim că dinamica plămânilor este mai slabă și mai superficială, dar ar trebui să poată fi percepută.

În orice caz, este esențial să ceri ajutor, mai ales dacă persoana respectivă nu își recapătă cunoștința sau are vreo leziune.

Vezi și:

Simptomele și tratamentul blocului de ramură

Cum pun doctorii diagnosticul diferențial?

Faptul că există atâtea motive pentru care poate apărea sincopa sau leșinul înseamnă că diagnosticarea este uneori dificilă. Deși este adevărat că marea majoritate a cazurilor sunt benigne și tranzitorii, atunci când se întâmplă foarte frecvent, este esențial să găsim motivul.

Din acest motiv, medicul trebuie să cunoască istoricul medical complet al pacientului, mai ales dacă acesta suferă de orice tip de boală sau dacă ia un medicament. În plus, este importantă examinarea corectă.

Cele mai utilizate teste complementare sunt electrocardiograma și ecocardiograma. Prima ne permite să observăm activitatea electrică a inimii. Este un test simplu, inofensiv și ieftin. Electrocardiograma oferă o imagine detaliată a morfologiei cardiace.

Medicii pot prescrie și un test de stres. Masajul sinusului carotidian constă în masarea arterei carotide pentru a verifica dacă apare sincopa. Medicul poate solicita și imagistica prin rezonanță magnetică sau tomografia computerizată.