Torsiunea testiculară: cauze și simptome
Torsiunea testiculară este o tulburare care apare atunci când cordonul spermatic, care leagă testiculele și scrotul de restul corpului, se răsucește. Drept consecință, aprovizionarea cu sânge a testiculelor și a țesuturilor înconjurătoare este întreruptă.
Testiculele reprezintă glandele care produc spermă. Acestea au forma unor ouă și sunt localizate în sacul scrotal.
Sângele cu care sunt aprovizionate testiculele provine de la arterele testiculare, ce trec prin cordonul spermatic. Întoarcerea venoasă are loc prin intermediul venelor spermatice, care urmează același traseu, dar în sens invers. Torsiunea testiculară obstrucționează aceste vase, cauzând absența fluxului sanguin la nivelul testiculelor. Dacă problema nu este tratată la timp, singura opțiune este amputarea.
Cauzele torsiunii testiculare
Torsiunea testiculară poate surveni oricând. Chiar și bărbații mai în vârstă pot fi afectați, dar această problemă este mai frecventă în timpul pubertății sau în perioada neonatală. Unii bărbați prezintă un risc crescut de a suferi de torsiune testiculară din pricina unor defecte ale țesutului conjunctiv al scrotului. Însă cauza problemei nu este clară.
O accidentare la nivelul scrotului care produce inflamare excesivă poate provoca torsiune testiculară. Totodată, aceasta poate surveni în urma unei activități fizice excesive. În anumite cazuri, există o predispoziție anatomică care permite testiculelor să se rotească în scrot sau din pricina căreia cordonul spermatic este prea lung.
Simptomele torsiunii testiculare
Durerea constituie principalul simptom al torsiunii testiculare. Aceasta este bruscă și severă. Deși va fi localizată la nivelul țesutului afectat, poate să radieze spre regiunea inghinală și chiar să ajungă la abdomenul inferior.
Alte simptome care pot însoți durerea sunt:
- Greața
- Voma
- Disconfortul general
Uneori testiculul afectat este mai ridicat decât ar fi normal sau se află într-un unghi nefiresc. În general, acesta este inflamat, iar pielea scrotului devine roșiatică și dură.
Intensitatea simptomelor depinde de timpul scurs de la declanșarea problemei. Nu este exclus ca torsiunea testiculară să se rezolve de la sine și durerea să dispară treptat.
Diagnosticarea torsiunii testiculare
Medicul poate diagnostica torsiunea testiculară după ce a analizat istoricul medical al pacientului și l-a supus unui control fizic. Ecografia cu ultrasunete este metoda imagistică care poate confirma diagnosticul, dar aceasta nu este mereu necesară.
Ecografiile arată dacă fluxul sanguin către testicule a scăzut. Medicii apelează la această metodă în cazul în care nu sunt siguri că torsiunea testiculară este diagnosticul corect.
Citește și:
Tratament pentru torsiunea testiculară
Această problemă reprezintă o urgență medicală. Cu cât trece mai mult timp de la declanșarea torsiunii, cu atât crește riscul de necroză testiculară și de amputare. Dacă pacientul se supune unei intervenții chirurgicale în primele șase ore, cel mai probabil testiculul va putea fi salvat.
Ar putea să te intereseze:
Dacă un copil se plânge de durere testiculară bruscă, părinții săi trebuie să solicite imediat ajutorul unui medic. Tratamentul va consta în inversarea răsucirii și fixarea testiculului afectat.
În cazul în care inflamația prezentă este excesivă, iar intervenția chirurgicală imediată nu este posibilă, răsucirea poate fi corectată manual. Chiar și așa, medicii vor trebui să supună pacientul unei intervenții chirurgicale cât mai curând posibil.
Dacă medicii identifică problema la timp și o tratează prompt, testiculul va funcționa adecvat. Riscul de amputare crește atunci când fluxul sanguin este întrerupt pentru mai mult de șase ore. În anumite situații, testiculul își poate pierde abilitatea de funcționa indiferent de promptitudinea tratamentului.
Toate sursele citate au fost revizuite în profunzime de către echipa noastră pentru a asigura calitatea, fiabilitatea, actualitatea și valabilitatea lor. Bibliografia acestui articol a fost considerată fiabilă și precisă din punct de vedere academic sau ştiinţific.
- Sanz Jaka, J. P., Villanueva, J. A., Garmendia Larrea, J. C., Mendívil Dacal, J., & Arocena Lanz, F. (1989). Torsión del cordón espermático. Archivos Espanoles de Urologia.
- Mongiat-Artus, P. (2012). Torsión del cordón espermático y de los anexos testiculares. EMC – Urología. https://doi.org/10.1016/s1761-3310(04)40737-3
- Gonzalo-González, A., Longás, J., Pérez-Barrero, P., Infantes, M., Pérez-Alfranca, C., & Ruiz-Pérez, R. (2007). Bloqueo del cordón espermático como tratamiento del dolor crónico testicular. Revista de La Sociedad Espanola Del Dolor.