Tratamentul zilnic cu aspirină: utilizări și riscuri
Tratamentul zilnic cu aspirină este o modalitate de a reduce riscul de atac de cord și accident vascular cerebral. Cu toate acestea, nu este recomandat tuturor oamenilor, deoarece în unele cazuri face mai mult rău decât bine.
Medicul este cel care prescrie acest tratament. Deși administrarea ocazională a unei pastile este sigură, atunci când aspirina este luată în fiecare zi poate provoca reacții nedorite.
Scopul terapiei este de a preveni formarea cheagurilor în inimă sau creier, în special la persoanele cu predispoziție. Când aspirina este luată inutil, poate duce la sângerare și alte complicații.
Ce este terapia zilnică cu aspirină?
Terapia zilnică cu aspirină este un tratament prescris persoanelor care prezintă risc de formare a cheagurilor de sânge. Doza indicată este mică; variază de la 81 la 325 miligrame. Starea de sănătate și restul medicamentelor administrare sunt întotdeauna luate în considerare.
Acest medicament are capacitatea de a interfera cu coagularea sângelui. Uneori, în artere apar cheaguri. Fluxul sanguin normal este oprit și, ca urmare, poate fi declanșat un atac de cord sau un accident vascular cerebral.
Prin această terapie se urmărește reducerea riscului de apariție a cheagurilor. Tratamentul cu aspirină poate fi implementat în două moduri:
- Prevenție primară: când nu există antecedente de probleme cardiace sau accident vascular cerebral. Există controverse cu privire la această utilizare.
- Prevenție secundară: dacă există antecedente de probleme cardiace sau accident vascular cerebral. Există un consens cu privire la beneficiile acestei utilizări.
Citiți și: Simptomele și cauzele trigliceridelor mari
În ce cazuri este indicat tratamentul zilnic cu aspirină?
Terapia zilnică cu aspirină trebuie prescrisă de medic. Utilizarea regulată a acestui medicament poate provoca reacții adverse grave, în ciuda faptului că este disponibil fără rețetă. Prin urmare, este necesar ca medicul să evalueze riscurile și beneficiile acestui tratament.
În general, acest tip de terapie este recomandat în următoarele cazuri:
- Persoanele cu vârste cuprinse între 40 și 59 de ani cu un risc mai mare de 10% de a avea un atac de cord în următorii 10 ani.
- Pacienții care au suferit o intervenție chirurgicală de bypass coronarian.
- Persoanele cărora li s-a plasat un stent în artera coronară.
- Cei care au simptome de boală coronariană sau alte boli de inimă pentru care utilizarea aspirinei poate fi utilă.
- Persoanele cu vârsta sub 60 de ani care au diabet și cel puțin un alt factor de risc, cum ar fi hipertensiunea arterială sau fumatul.
- Pacienții cu antecedente de atac de cord sau accident vascular cerebral, fără alergii sau antecedente de sângerare.
În general, acest tratament este considerat foarte eficient la persoanele cu vârste cuprinse între 50 și 59 de ani cu antecedente de probleme cardiace. De asemenea, este utilizat ca metodă preventivă pentru persoanele între 50 și 70 de ani cu risc scăzut de sângerare internă.
Persoanele sănătoase sub 50 și peste 70 de ani nu ar trebui să folosească acest tratament.
Posibile riscuri și efecte secundare ale tratamentului zilnic cu aspirină
Utilizarea tratamentului zilnic cu aspirină la persoanele sănătoase prezintă mai multe riscuri decât beneficii. Colegiul American de Cardiologie a publicat un ghid care nu recomandă acest tratament la persoanele cu risc scăzut.
Cei cu tulburări de sângerare sau de coagulare nu ar trebui să urmeze acest tratament, nici cei cu ulcere gastrice cu sângerare sau cu antecedente de sângerare intestinală. Din motive evidente, cei care sunt alergici la aspirină trebuie să o evite.
Posibilele efecte secundare sau complicații includ următoarele:
- Accident vascular cerebral. Tratamentul zilnic cu aspirină poate crește riscul unui astfel de accident hemoragic (accident vascular cerebral hemoragic ).
- Sângerări gastro-intestinale. Utilizarea zilnică a aspirinei crește riscul de a dezvolta ulcer gastric. Dacă acesta este deja prezent, medicamentul poate agrava sângerarea și poate pune în pericol viața.
- Probleme cu urechile. Dozele mari sau administrate regulat provoacă uneori tinitus sau chiar pierderea auzului.
- Reacții alergice. Reacții grave, care pun viața în pericol, pot apărea la persoanele alergice la acest medicament.
Interacțiuni potențiale ale terapiei zilnice cu aspirină
Un alt aspect care trebuie luat în considerare în tratamentul zilnic cu aspirină este interacțiunea pe care o poate avea cu alte medicamente. Utilizarea aspirinei împreună cu alte medicamente antiinflamatoare nesteroidiene (AINS) poate crește riscul de sângerare.
Dacă pacientul trebuie să ia o singură doză de AINS pe zi, acest lucru trebuie făcut cu 8 ore înainte de a lua aspirina sau cu o jumătate de oră după. Dacă doza este mai mare sau dacă ia și alte medicamente, trebuie să discute cu medicul.
Combinarea aspirinei cu medicamente anticoagulante necesită precauție sporită. De asemenea, este posibil să existe interacțiuni cu alte medicamente, precum corticosteroizii, clopidogrelul și unele antidepresive.
Sfaturi și recomandări
Alcoolul are efect anticoagulant, de aceea nu este recomandat în timpul tratamentului zilnic cu aspirină. Este important să discutați acest lucru cu medicul pentru a afla cât de mult puteți consuma fără a vă pune în pericol sănătatea.
Acest tratament nu trebuie oprit brusc, deoarece acest lucru crește șansa de a avea un atac de cord sau un accident vascular cerebral. Încetarea tratamentului trebuie să fie supravegheată de medic.
Dacă o persoană nu dorește să ia acest tratament, dar are anumite riscuri, poate discuta cu medicul despre posibilitatea terapiei cu statine. Un studiu din 2016 indică faptul că aceste medicamente sunt o alternativă bună în astfel de cazuri.
Descoperiți: Toate beneficiile și riscurile statinelor
Recomandări finale
O persoană care ia zilnic aspirină trebuie să informeze medicul înainte de a fi supusă unei proceduri stomatologice sau unei intervenții chirurgicale. În caz contrar, există riscul de sângerare excesivă sau hemoragie.
Oricare ar fi cazul, cel mai bine este să luați acest medicament în versiunea tamponată. Aspirina tamponată se dizolvă numai când ajunge în intestinul subțire. Riscul de probleme gastrice este redus, deși nu există dovezi clare care să confirme acest lucru.
Toate sursele citate au fost revizuite în profunzime de către echipa noastră pentru a asigura calitatea, fiabilitatea, actualitatea și valabilitatea lor. Bibliografia acestui articol a fost considerată fiabilă și precisă din punct de vedere academic sau ştiinţific.
- Ittaman SV, VanWormer JJ, Rezkalla SH. The role of aspirin in the prevention of cardiovascular disease. Clin Med Res. 2014 Dec;12(3-4):147-54. doi: 10.3121/cmr.2013.1197. Epub 2014 Feb 26. PMID: 24573704; PMCID: PMC4317158.
- Arnett, D. K., Blumenthal, R. S., Albert, M. A., Buroker, A. B., Goldberger, Z. D., Hahn, E. J., … & Ziaeian, B. (2019). 2019 ACC/AHA guideline on the primary prevention of cardiovascular disease: a report of the American College of Cardiology/American Heart Association Task Force on Clinical Practice Guidelines. Circulation, 140(11), e596-e646.
- Millard MA, Hernandez-Vila EA. What Do the Guidelines Really Say About Aspirin? Tex Heart Inst J. 2018 Aug 1;45(4):228-230. doi: 10.14503/THIJ-18-6673. PMID: 30374231; PMCID: PMC6183648.
- Maiello M, Cecere A, Zito A, Ciccone MM, Palmiero P. Low-dose Aspirin for Primary Prevention of Cardiovascular Events in Postmenopausal Women with Type-2 Diabetes: The Prescriptive Approach in the Real World. Int J Prev Med. 2021 Oct 26;12:140. doi: 10.4103/ijpvm.IJPVM_365_19. PMID: 34912516; PMCID: PMC8631123.
- Díaz-Rodríguez, Y. L. (2021). Valor de la aspirina (ácido acetilsalicílico) en la prevención de eventos cardiovasculares. CorSalud, 13(2), 256-257.
- He J, Whelton PK, Vu B, Klag MJ. Aspirin and risk of hemorrhagic stroke: a meta-analysis of randomized controlled trials. JAMA. 1998 Dec 9;280(22):1930-5. doi: 10.1001/jama.280.22.1930. PMID: 9851479.
- Cryer B, Mahaffey KW. Gastrointestinal ulcers, role of aspirin, and clinical outcomes: pathobiology, diagnosis, and treatment. J Multidiscip Healthc. 2014 Mar 3;7:137-46. doi: 10.2147/JMDH.S54324. PMID: 24741318; PMCID: PMC3970722.
- Sheppard A, Hayes SH, Chen GD, Ralli M, Salvi R. Review of salicylate-induced hearing loss, neurotoxicity, tinnitus and neuropathophysiology. Acta Otorhinolaryngol Ital. 2014 Apr;34(2):79-93. PMID: 24843217; PMCID: PMC4025186.
- Makowska J, Lewandowska-Polak A, Kowalski ML. Hypersensitivity to Aspirin and other NSAIDs: Diagnostic Approach in Patients with Chronic Rhinosinusitis. Curr Allergy Asthma Rep. 2015 Aug;15(8):47. doi: 10.1007/s11882-015-0552-y. PMID: 26149590; PMCID: PMC4493793.
- Saxena A, Balaramnavar VM, Hohlfeld T, Saxena AK. Drug/drug interaction of common NSAIDs with antiplatelet effect of aspirin in human platelets. Eur J Pharmacol. 2013 Dec 5;721(1-3):215-24. doi: 10.1016/j.ejphar.2013.09.032. Epub 2013 Sep 25. PMID: 24075938.
- Russo NW, Petrucci G, Rocca B. Aspirin, stroke and drug-drug interactions. Vascul Pharmacol. 2016 Dec;87:14-22. doi: 10.1016/j.vph.2016.10.006. Epub 2016 Oct 17. PMID: 27765537.
- Ziaeian B, Fonarow GC. Statins and the Prevention of Heart Disease. JAMA Cardiol. 2017;2(4):464. doi:10.1001/jamacardio.2016.4320