Tulburarea de deficit de natură: cum îi afectează pe copii?

Scris și verificat de medicul María Irene Benavides Guillém

Ultima actualizare: 19 aprilie, 2023

Tulburarea de deficit de natură la copii este un concept nou. Acesta a fost inventat în 2005 de autorul și jurnalistul american Richard Louv și menționat în cartea sa Last child in the woods.

Nu este clasificat decomandată ca boală, adică nu este un diagnostic medical, dar există o îngrijorare tot mai mare cu privire la potențialele sale implicații pentru sănătatea copiilor. Este probabil ca acesta să fie unul dintre motivele pentru care depresia, anxietatea și obezitatea în copilărie devin din ce în ce mai frecvente.

Tulburarea de deficit de natură: de ce apare la copii?

Copiii petrec din ce în ce mai puțin timp în aer liber. Stau mai mult în casă, jucându-se și interacționând cu dispozitivele electronice. Acest fenomen are la bază urbanizarea și tehnologizarea caracteristice modernității.

Tandon și colaboratorii au realizat un studiu în care au investigat motivele pentru care părinții au restricționat activitățile copiilor în afara casei. Motivele sunt diverse. Există îngrijorări legate de siguranță, trafic și chiar vreme. Joaca nesupravegheată afară nu este o opțiune, iar părinții sunt tot mai ocupați.

În plus, mulți copii sunt lăsați în grija bunicilor în timp ce părinții lucrează. Într-un astfel de caz, poate fi dificil pentru adulții în vârstă să-i însoțească pe copii la joacă.

Tulburarea deficitului de natură poate fi și o reflectare a problemelor sociale. Una dintre ele este sentimentul de nesiguranță și frică.

Timpul petrecut în fața ecranului

Pentru a înțelege mai bine ce se întâmplă în tulburarea de deficit de natură, este necesar să ne familiarizăm cu anumite concepte. Primul dintre ele este timpul petrecut în fața ecranului. Este vorba despre timpul pe care copiii îl petrec folosind dispozitive electronice precum telefoanele mobile, televizoarele, tabletele, computerele sau consolele de jocuri video.

În 1970, copiii începeau să se uite regulat la televizor la vârsta de 4 ani. Astăzi, ei încep să interacționeze cu media digitală la 4 luni. Peste 90% dintre copiii cu vârsta sub 1 an au folosit un dispozitiv mobil.

Green-time este timpul pe care copiii îl petrec în aer liber într-un loc în care există vegetație. Oswald și colab. au publicat o revizuire a 186 de articole în jurnalul PLoS ONE. Ei au ajuns la concluzia că prea mult timp petrecut în fața ecranului afectează negativ sănătatea mintală a copiilor și adolescenților. În schimb, green-time este asociat cu efecte pozitive.

Blue-time este timpul petrecut în medii cu corpuri de apă, cum ar fi mările, lacurile sau râurile. Acest lucru a fost mai puțin studiat.

Beneficiile contactului cu natura la copii

Cercetările privind relația dintre natură și bunăstarea copiilor sunt tot mai frecvente. Fyfe-Johnson a publicat o revizuire a 296 de articole despre impactul naturii asupra sănătății copiilor în revista Pediatrics. Contactul cu natura este asociat cu mai multă activitate fizică și cu o sănătate mintală mai bună.

Printre efectele pozitive atribuite naturii se numără următoarele:

• Îmbunătățește performanța academică.
• Stimulează simțurile, imaginația și creativitatea.
• Ajută la dezvoltarea motorie, emoțională, psihologică și intelectuală a copiilor.
• Întărește încrederea în sine și capacitatea de a rezolva problemele.
• Mărește capacitatea de atenție și concentrare. Reduce oboseala mintală.
• Îmbunătățește somnul datorită efectului asupra ritmului circadian și ciclului somn-veghe.
• Sporește fericirea și sentimentul de bine.
• Îmbunătățește calitatea vieții.

Copiii care au mai mult contact cu natura au abilități sociale mai bune. Joaca în aer liber îi ajută să-și dezvolte limbajul cooperant, îi face mai vorbăreți și le îmbunătățește abilitățile de comunicare.

Conectarea cu natura le crește curiozitatea și entuziasmul pentru învățare. Îi face să-și pună întrebări despre mediul înconjurător, îi scapă de stres și anxietate, îi încurajează să fie mai puțin agresivi și îi ajută să aibă mai mult control asupra emoțiilor.

Previne bolile

Recenzia deja menționată a descoperit nenumărate beneficii pentru evitarea apariției bolilor:

• Reduce riscul de boli cardiovasculare.
• Previne astmul.
• Contribuie la diversificarea microbiomului și întărește sistemul imunitar.
• Previne miopia, îmbunătățind acuitatea vizuală. Motivul exact este necunoscut, dar se crede că este vorba despre expunerea la lumina naturală.

Contactul cu natura la vârstă fragedă

Cu cât contactul copiilor cu natura are loc mai devreme, cu atât beneficiile sunt mai mari. Stimulii la această vârstă pot influența cogniția. Plasticitatea creierului este mai mare la o vârstă fragedă. La fel este și capacitatea de a răspunde la mediu.

În Belgia, studiul ENVIRONAGE a arătat că prezența mai multor zone verzi în jurul caselor îmbunătățește performanța motrică și memoria vizuală la copiii cu vârste cuprinse între 4 și 6 ani, indiferent de expunerea prenatală și postnatală la contaminarea mediului.

Tulburarea de deficit de natură: consecințe

Deficitul de natură are repercusiuni considerabile asupra sănătății fizice și psihice a copiilor. Copiii care nu se angajează în activități în aer liber tind să fie mai sedentari. Acest lucru îi face să fie supraponderali și obezi.

În plus, pot avea lipsă de vitamina D din cauza lipsei expunerii la soare. Acești copii sunt mai introvertiți și au o stimă de sine scăzută. Sunt mai predispuși la stres, anxietate și depresie.

Copiii sunt deconectați de mediul lor. Ei manifestă puțin interes față de natură și o mare ignoranță în privința ei. Prin urmare, este mai dificil pentru ei să țină cont de ecologie.

Recomandăm: Grădinăritul lent sau slow gardening: ce este și ce avantaje are?

Apel pentru a „prescrie” natura copiilor

Agențiile de sănătate nu sunt ignorante. Diferite organizații din întreaga lume vorbesc despre tulburarea de deficit de natură. Medicii, în special pediatrii, sunt încurajați să le ofere părinților și îngrijitorilor instrucțiuni clare despre contactul cu natura. Fenomenul se numește „rețeta verde”.

Asociația Spaniolă de Pediatrie

Asociația Spaniolă de Pediatrie (AEP) a solicitat o Alianță globală pentru a renaturaliza sănătatea copilăriei. Potrivit organizației, fiecare oraș trebuie să aibă un raport verde de 3-30-300: trebuie să poți vedea 3 copaci de la fereastră, să ai 30% zone verzi în cartier și acestea să fie la cel puțin 300 m de casă.

Fiecare copil ar trebui să petreacă zilnic cel puțin 1 sau 2 ore într-un mediu natural verde sau albastru pentru o dezvoltare sănătoasă. Dacă nu, apare deficitul de natură.

Academia Americană de Pediatrie

Academia Americană de Pediatrie (AAP) a lansat o campanie de avertizare a părinților cu privire la utilizarea dispozitivelor electronice. Copiii sub 18 luni nu ar trebui să folosească dispozitivele mobile în alt scop decât apelurile video. Cei între 18 luni și 5 ani ar trebui să o facă doar în compania părinților și maxim 1 oră pe zi. După aceea, inclusiv la adulți, nu se recomandă mai mult de 2 ore pe zi.

Dispozitivele electronice nu trebuie să fie folosite pentru a calma copilul, la ora somnului sau la culcare. Copiii trebuie să fie activi fizic cel puțin 60 de minute pe zi. Trebuie să existe ore de joacă fără dispozitive mobile.

Organizația Mondială a Sănătății (OMS)

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a publicat în 2019 recomandările sale privind activitatea fizică, comportamentul sedentar și somnul pentru copiii sub 5 ani. La copiii cu vârsta sub 1 an, utilizarea ecranelor nu este deloc recomandată. La copiii sub 5 ani, nu mai mult de a oră pe zi. După vârsta de 2 ani, se recomandă cel puțin 180 de minute de activitate fizică zilnică.

Academia Indiană de Pediatrie

În India, copiii sunt expuși la dispozitive electronice începând cu vârsta de 2 luni. Din acest motiv, Academia Indiană de Pediatrie a publicat îndrumări pentru utilizarea dispozitivelor electronice la copii și adolescenți. Versiunile pentru părinți pot fi consultate aici.

La copii sub 2 ani, dispozitivele electronice sunt interzise. Până la 5 ani, utilizarea este limitată la 1 oră. 2 ore este maximul permis până la 10 ani. Sesiunile nu trebuie să depășească 30 de minute.

Copiii cu vârsta peste 10 ani trebuie să facă cel puțin o oră de mișcare în aer liber pe zi. Ecranele nu trebuie să înlocuiască activitățile în aer liber, somnul, interacțiunea cu alți copii, studiile sau timpul petrecut în familie.

Natura ca terapie pentru copiii cu ADHD

Expunerea la natură este benefică pentru copiii cu tulburare de hiperactivitate cu deficit de atenție (ADHD). Taylor și Kuo raportează faptul că o plimbare de 20 de minute în parc înseamnă o îmbunătățire a atenției. În plus, părinții raportează că minorii care se joacă în aer liber au simptome mai ușoare.

Există multe studii care arată că natura are un efect benefic în caz de ADHD. Cercetătorii din Germania, China și Danemarca au descoperit că micuții care locuiau în zone verzi aveau un risc cu aproximativ 20% mai mic de a dezvolta ADHD. Rezultate similare au fost descoperite și în studiul ENVIRONAGE menționat anterior. La fel s-a întâmplat și în Olanda, unde există multe zone verzi.

Motivele acestor constatări sunt necunoscute. Un efect benefic poate fi atribuit capacității de relaxare a naturii. Acest lucru permite restabilirea atenției.

Recomandăm: Instrucțiuni și cele mai bune specii pentru grădina de plante suculente

Activități în familie pentru prevenirea deficitului de natură la copii

Pentru a ne conecta cu natura, nu trebuie să călătorim departe de oraș. Orice loc cu plante, flori și animale, cum ar fi o grădină sau un parc, ne permite să facem acest lucru. Natura este peste tot.

Iată câteva idei pentru prevenirea deficitului de natură la copii:

• Mersul la plajă
• Crearea unei grădini acasă
• Plantarea unui copac
• Adoptarea unui animal de companie
• Vizitarea fermelor
• Construirea unei căsuțe în copac
• Fotografierea animalelor
• Traseele cu bicicleta sau pe jos
• Un leagăn într-o curte cu copaci
• Mersul desculț pe nisip sau pe iarbă
• Întinderea pe iarbă și căutarea formelor în nori.

Pentru a afla mai multe despre reconectarea cu natura, există inițiative precum The National Environmental Education Foundation (NEEF) și Children & Nature Network. Combaterea deficitului de natură este un obiectiv și o prioritate a întregii familii.

Ca părinți, nu trebuie să uităm să protejăm copiii de soare. În acest fel, vom profita la maxim de natură fără să ne asumăm riscuri inutile.

În plus, este crucial să reținem că exemplul educă mai mult decât cuvintele. Deficitul de natură nu este doar o problemă a copiilor. AAP ne pune la dispoziție planul pentru familie, un instrument pentru organizarea activităților și evitarea excesului de dispozitive electronice.

Părinții trebuie să-i învețe pe copii să iubească și să protejeze natura. Dacă nu o cunosc, nu o vor respecta și nu vor avea grijă de ea.