5 remedii naturale pentru mâncărime - Doza de Sănătate
 

5 remedii naturale pentru mâncărime

Mâncărimea este o senzație iritantă care poate fi cauzată de alergii, mușcături de insecte și anumite boli. Din fericire, multe remedii naturale o pot ameliora fără a-ți afecta pielea. În acest articol, descoperă cele mai bune remedii naturale pentru ameliorarea mâncărimilor!
5 remedii naturale pentru mâncărime
Sergio Alonso Castrillejo

Verificat și aprobat de farmacistul Sergio Alonso Castrillejo.

Ultima actualizare: 21 decembrie, 2022

Dacă te mănâncă pielea, este important să eviți scărpinatul cu unghiile. Deși această acțiune poate oferi o ameliorare pe moment, uneori prelungește durata simptomului sau lezează tegumentul. Ce trebuie făcut pentru a ameliora mâncărimea? Folosește remedii naturale pentru mâncărime!

În primul rând, trebuie să descoperi cauza posibilă a mâncărimii, preferabil consultând medicul. Specialistul are cunoștințele necesare pentru a determina dacă este vorba de o alergie sau dacă mâncărimea este simptomul de bază al unei anumite boli. Ulterior, medicul îți va prescrie cel mai bun tratament.

Poți încerca câteva remedii naturale ale căror proprietăți reglează pH-ul pielii și reduc disconfortul. Mai jos, îți împărtășim 5 remedii naturale eficiente în ameliorarea mâncărimii. Nu ezita să le încerci ori de câte ori suferi de acest simptom deranjant!

5 remedii naturale pentru mâncărime

Mâncărimea este o senzație iritantă și enervantă care poate fi însoțită de uscăciune, roșeață și inflamație, printre alte simptome.

Cele mai frecvente cauze ale mâncărimii sunt mușcăturile de insecte și alergiile. Cu toate acestea, mâncărimea poate apărea și din cauza intoleranțelor alimentare, infecțiilor fungice, bolilor renale, contactului cu substanțe chimice și altor factori.

În prezent, produsele topice pot ajuta la accelerarea vindecării, acționând aproape imediat. Însă poți utiliza și câteva soluții naturale și ieftine. Vrei să știi care sunt acestea?

1. Făină de ovăz coloidală

Fulgi și lapte de ovăz

Făina de ovăz coloidală nu este cea pe care oamenii o servesc la micul dejun. Acest produs constă în făină de ovăz care a fost măcinată într-o pulbere foarte fină pentru utilizare în remedii naturale, săpunuri și creme pentru corp, printre altele. Potrivit unui studiu efectuat în 2012, făina de ovăz coloidală combate mâncărimea și ameliorează aspectul pielii uscate.

Cum se folosește

  • În primul rând, ar trebui să știi că o poți găsi în farmacii sau în anumite magazine de produse cosmetice.
  • Odată ce ai cumpărat produsul, pune-l în cadă și stai în apă timp de 20 de minute.
  • Acest remediu natural ar trebui să fie suficient pentru a calma mâncărimea. Cu toate acestea, dacă simptomul persistă, poți repeta procedeul de două ori pe zi.

2. Aloe vera

Faimoasă pentru aplicațiile sale dermatologice, aloe vera conține compuși calmanți care scad semnificativ mâncărimea. De asemenea, hidratează profund țesuturile și controlează simptome precum roșeața, descuamarea și arsura.

Cum se folosește

  • În primul rând, extrage o cantitate generoasă de gel de aloe vera din frunzele plantei.
  • Apoi, freacă produsul peste zonele afectate.
  • Repetă procedeul de două ori pe zi până când simptomul dispare.

3. Busuioc

Busuioc verde
Eugenolul, prezent în frunzele de busuioc, a fost utilizat în medicina antică datorită efectelor sale calmante.

Deși această plantă este populară pentru aplicațiile sale culinare, este important să știm că are utilizări interesante în medicina naturistă. Datorită conținutului său de eugenol, busuiocul reduce iritația și ajută la ameliorarea mâncărimilor.

Cum se folosește

  • În primul rând, ia câteva linguri de frunze de busuioc uscate și pune-le într-o oală cu apă.
  • Fierbe totul timp de 5 minute la foc mic.
  • Apoi, lasă lichidul să stea până când devine călduț sau chiar rece.
  • Aplică preparatul pe zonele cu mâncărime cu o dischetă de bumbac.
  • Repetă utilizarea de până la trei ori pe zi, dacă crezi că este necesar.

4. Oțet de mere

Timp de sute de ani, oțetul de mere a fost un aliat în accelerarea ameliorării multor probleme ale pielii. Datorită conținutului său de acid acetic și compuși antioxidanți, oțetul de mere reglează nivelul pH-ului și reduce disconfortul, cum ar cel produs de înțepături și arsuri.

De fapt, este una dintre cele mai bune soluții atunci când mâncărimea este cauzată de înțepături sau arsuri. Acest lucru se datorează faptului că reduce inflamația și produce un sentiment rapid de ușurare. În plus, este un dezinfectant natural ce reduce riscul de posibile infecții atunci când îți deteriorezi pielea din cauza scărpinatului.

Cum se folosește

  • Pentru început, amestecă părți egale de oțet de mere bio cu apă.
  • Apoi, înmoaie o dischetă de bumbac în preparat și aplică pe zona afectată.
  • Opțional, poți turna oțetul în apa din cadă și poți face o baie de 20 de minute.
  • Repetă tratamentul dacă consideri necesar.

5. Hamamelis

Remedii naturale pentru mâncărime cu hamamelis
Hamamelisul are un puternic efect calmant pentru mâncărimea pielii.

Hamamelisul conține substanțe cunoscute sub numele de taninuri, care acționează ca agenți astringenți atunci când sunt aplicate local. Grație acestui fapt, loțiunea sau crema cu hamamelis poate ameliora mâncărimea, reducând iritația și roșeața.

Cum se folosește

  • Cumpără loțiune cu hamamelis din farmacie sau fierbe acasă planta uscată în apă.
  • Ulterior, aplică produsul pe zonele afectate și lasă-l să acționeze fără clătire.
  • Dacă simptomul persistă, repetă procedeul de două ori pe zi.

Îți scarpini și zgârii pielea când simți mâncărime? Evită să faci acest lucru de acum înainte! În schimb, încearcă aceste remedii naturale pentru mâncărime!


Toate sursele citate au fost revizuite în profunzime de către echipa noastră pentru a asigura calitatea, fiabilitatea, actualitatea și valabilitatea lor. Bibliografia acestui articol a fost considerată fiabilă și precisă din punct de vedere academic sau ştiinţific.


  • Akhavan Amjadi, M., Mojab, F., & Kamranpour, S. B. (2012). The effect of peppermint oil on symptomatic treatment of pruritus in pregnant women. Iranian journal of pharmaceutical research : IJPR, 11(4), 1073–1077. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3813175
  • Allais, B., & Friedman, A. (2020). ARTICLE: Colloidal Oatmeal Part I: History, Basic Science, Mechanism of Action, and Clinical Efficacy in the Treatment of Atopic Dermatitis. Journal of drugs in dermatology : JDD, 19(10), s4–s7. https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/33026768/
  • Batiha, G. E.-S., Tene, S. T., Teibo, J. O., Shaheen, H. M., Oluwatoba, O. S., Teibo, T. K. A., Al-kuraishy, H. M., Al-Garbee, A. I., Alexiou, A., & Papadakis, M. (2023). The phytochemical profiling, pharmacological activities, and safety of malva sylvestris: a review. Naunyn-Schmiedeberg’s Archives of Pharmacology, 396(3), 421–440. https://link.springer.com/article/10.1007/s00210-022-02329-w
  • Bathing and eczema. (2017). National Eczema Association. https://nationaleczema.org/eczema/treatment/bathing/
  • Cerio, R., Dohil, M., Jeanine, D., Magina, S., Mahé, E., & Stratigos, A. J. (2010). Mechanism of action and clinical benefits of colloidal oatmeal for dermatologic practice. Journal of drugs in dermatology : JDD9(9), 1116–1120. https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/20865844/
  • Charousaei, F., Dabirian, A., & Mojab, F. (2011). Using chamomile solution or a 1% topical hydrocortisone ointment in the management of peristomal skin lesions in colostomy patients: results of a controlled clinical study. Ostomy/wound management, 57(5), 28–36. https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/21617262/
  • Chukwuma, I. F., Uchendu, N. O., Asomadu, R. O., Ezeorba, W. F. C., & Ezeorba, T. P. C. (2023). African and Holy Basil – a review of ethnobotany, phytochemistry, and toxicity of their essential oil: Current trends and prospects for antimicrobial/anti-parasitic pharmacology. Arabian Journal of Chemistry, 16(7), 104870. https://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S1878535223003325
  • Elhage, K. G., St. Claire, K., & Daveluy, S. (2022). Acetic acid and the skin: a review of vinegar in dermatology. International Journal of Dermatology, 61(7), 804–811. https://onlinelibrary.wiley.com/doi/abs/10.1111/ijd.15804
  • Feily, A., & Namazi, M. R. (2009). Aloe vera in dermatology: a brief review. Giornale italiano di dermatologia e venereologia : organo ufficiale, Societa italiana di dermatologia e sifilografia, 144(1), 85–91. https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/19218914/
  • How to relieve itchy skin. (s/f). American Academy of Dermatology (AAD). https://www.aad.org/public/everyday-care/itchy-skin/itch-relief/relieve-itchy-skin
  • Ilnytska, O., Kaur, S., Chon, S., Reynertson, K. A., Nebus, J., Garay, M., Mahmood, K., & Southall, M. D. (2016). Colloidal Oatmeal (Avena Sativa) Improves Skin Barrier Through Multi-Therapy Activity. Journal of drugs in dermatology : JDD, 15(6), 684–690. https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/27272074/
  • Jones, K. (2018). Get the facts: Using apple cider vinegar to treat eczema. National Eczema Association. https://nationaleczema.org/blog/get-the-facts-acv/
  • Kuchewar, V., Umate, N., & Parwe, S. (2022). A narrative review on use of virgin coconut oil in dermatology. Journal of Indian System of Medicine, 10(2), 86. https://journals.lww.com/jism/fulltext/2022/10020/a_narrative_review_on_use_of_virgin_coconut_oil_in.3.aspx
  • Laneri, S., Di Lorenzo, R. M., Bernardi, A., Sacchi, A., & Dini, I. (2020). Aloe barbadensis: A Plant of Nutricosmetic Interest. Natural Product Communications, 15(7), 1934578X2093274. https://doi.org/10.1177/1934578×20932744
  • Liu, B., & Jordt, S. E. (2018). Cooling the Itch via TRPM8. The Journal of investigative dermatology, 138(6), 1254–1256. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC6301073
  • Maksoud, S., Abdel-Massih, R. M., Rajha, H. N., Louka, N., Chemat, F., Barba, F. J., & Debs, E. (2021). Citrus aurantium L. Active Constituents, Biological Effects and Extraction Methods. An Updated Review. Molecules (Basel, Switzerland), 26(19), 5832. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC8510401/
  • Moosavi M. (2017). Bentonite Clay as a Natural Remedy: A Brief Review. Iranian journal of public health, 46(9), 1176–1183. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC5632318/
  • Perrelli, A., Goitre, L., Salzano, A. M., Moglia, A., Scaloni, A., & Retta, S. F. (2018). Biological Activities, Health Benefits, and Therapeutic Properties of Avenanthramides: From Skin Protection to Prevention and Treatment of Cerebrovascular Diseases. Oxidative medicine and cellular longevity, 2018, 6015351. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC6126071/
  • Piazza, S., Martinelli, G., Vrhovsek, U., Masuero, D., Fumagalli, M., Magnavacca, A., Pozzoli, C., Canilli, L., Terno, M., Angarano, M., Dell’Agli, M., & Sangiovanni, E. (2022). Anti-Inflammatory and Anti-Acne Effects of Hamamelis virginiana Bark in Human Keratinocytes. Antioxidants (Basel, Switzerland), 11(6), 1119. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC9220085/
  • Rasul, A., & Akhtar, N. (2011). Formulation and in vivo evaluation for anti-aging effects of an emulsion containing basil extract using non- invasive biophysical techniques. Daru : journal of Faculty of Pharmacy, Tehran University of Medical Sciences, 19(5), 344–350. https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/22615680/
  • Sanders, K. M., & Akiyama, T. (2018). The vicious cycle of itch and anxiety. Neuroscience and biobehavioral reviews, 87, 17–26. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC5845794/
  • Srivastava, J. K., Shankar, E., & Gupta, S. (2010). Chamomile: A herbal medicine of the past with bright future. Molecular medicine reports, 3(6), 895–901. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC2995283/
  • Saleem, Aisha & Naureen, Irum & Naeem, Muhammad & Murad, Hafiza & Maqsood, Samra & Tasleem, Gulnaz. (2022). Aloe Vera Gel Effect on Skin and Pharmacological Properties. Scholars International Journal of Anatomy and Physiology. 5. 1-8. 10.36348/sijap.2022.v05i01.001.
  • Varma, S. R., Sivaprakasam, T. O., Arumugam, I., Dilip, N., Raghuraman, M., Pavan, K. B., Rafiq, M., & Paramesh, R. (2018). In vitro anti-inflammatory and skin protective properties of Virgin coconut oil. Journal of traditional and complementary medicine, 9(1), 5–14. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC6335493/
  • Williams, L. B., & Haydel, S. E. (2010). Evaluation of the medicinal use of clay minerals as antibacterial agents. International geology review, 52(7/8), 745–770. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC2904249/

Acest text este oferit numai în scop informativ și nu înlocuiește consultarea cu un profesionist. În caz de îndoieli, consultați-vă cu specialistul dvs.