Abuzul gaslighting: 7 tipuri frecvente
Scris și verificat de psihologul Elena Sanz
Relațiile cu ceilalți ar trebui să fie sigure și plăcute. Din păcate, abuzul este mai des decât ne putem imagina. Când se bazează pe agresiuni sau comportamente clare, este mai ușor pentru victimă și cei apropiați să identifice ceea ce se întâmplă. Totuși, ce se întâmplă atunci când violența are loc la nivel subtil și ambiguu? Cum se identifică abuzul gaslighting?
În ultimii ani, s-a înregistrat un mare progres la nivel social în ceea ce privește expunerea și condamnarea abuzului emoțional. Prin urmare, tot mai mulți oameni sunt capabili să identifice semnele și să ceară ajutor. Cu toate acestea, abuzul gaslighting este dificil de depistat. Dinamica sa se bazează pe confuzia victimei și privarea ei de capacitatea ei de a avea încredere în ea însăși.
Ce este abuzul gaslighting?
Abuzul gaslighting este un tip de abuz psihologic sau emoțional care constă în inducerea în eroare a victimei. Aceasta ajunge să-și pune la îndoială percepțiile, memoria și chiar sănătatea. Termenul a apărut în 1938. În 1944, a apărut un film cu același nume. Protagonistul reușește să-și izoleze și să-și destabilizeze mintal soția, manipulând iluminatul și sunetele din casă. Apoi, neagă că aceste fenomene există. Femeie începe să creadă că și-a pierdut mințile.
Victimele abuzului de tip gaslighting ajung să se deconecteze de intuiție și instincte. Încep să se îndoiască de propriul raționament și ajung sub controlul și manipularea agresorului. Acest fenomen poate apărea în relații de orice fel, deși este deosebit de dăunător atunci când apare în cuplu sau între părinți și copii.
Agresorul acuză victima că este nebună sau prea sensibilă sau că minte chiar și în prezența dovezilor.
Abuzul gaslighting: 7 tipuri frecvente
Abuzul gaslighting are loc treptat. În plus, unele dintre manifestările sale pot fi confundate cu ceea ce se întâmplă frecvent în multe relații.
1. Proiecție
Ați simțit vreodată că partenerul proiectează asupra voastră sentimente, gânduri sau acțiuni care nu vă aparțin? Tinde să vă transfere eșecurile, neajunsurile și atitudinile greșite? Acest lucru se numește proiecție și este unul dintre mecanismele implicate în abuzul emoțional.
Persoana infidelă își acuză constant partenerul că a înșelat-o; persoana care controlează îi reproșează celuilalt controlul; persoana abuzivă și toxică își convinge partenerul că el este cel care are atitudini dăunătoare relației.
Agresorul reușește să scape de responsabilitate și să deturneze atenția de la sine, deoarece partenerul trebuie să își concentreze energia pe apărare.
Descoperiți: Care sunt semnele abuzului verbal?
2. Izolare
Unii oameni își neglijează prietenii și familia atunci când au un partener. Acest lucru este dăunător.
Dacă partenerul încearcă să vă convingă că cei dragi nu vă iubesc, fiți atenți! Vă face să nu aveți încredere în nimeni, vă privează de alte legături sociale și vă conduce către o relație dependentă. Fără sprijin extern, sunteți vulnerabili la abuzul cronic.
3. Distrugerea identității
Ați abandonat hobby-urile și gusturile personale? V-au fost transformate opiniile, stilul sau prioritățile? S-ar putea să credeți că acesta este un proces natural și necesar în cuplu, dar în realitate este o adevărată capcană.
Agresorul convinge treptat victima că tot ceea ce crede, simte, decide sau îi place este inadecvat. Distruge identitatea celeilalte persoane, aceasta devenind incapabilă să decidă și să gândească singură.
4. Lipsa raționamentului și a dialogului
Discrepanțele sunt normale în orice relație, dar dialogul și negocierea ne ajută să ajungem la un punct comun. Într-o dinamică de violență emoțională, conversațiile asertive și raționale sunt absente. Partenerul refuză să asculte cererile și sentimentele celuilalt sau oferă răspunsuri vagi și neclare care ocolesc subiectul.
Indiferent cât de solide sunt argumentele sau cât de rezonabile sunt revendicările, cealaltă persoană va reuși să întoarcă situația și să continue cu aceeași dinamică. Nu va exista nicio schimbare sau recunoaștere a vinovăției.
Descoperiți: Efectele abuzului emoțional asupra sănătății
5. Căutarea aliaților
Cei care practică abuzul gaslighting încearcă să-i convingă pe cei din jur că partenerul lor este nebun sau irațional. Apropiații vor respinge cererile de ajutor venite de la victimă. Toată lumea va crede versiunea agresorului.
6. Învinovățirea
Partenerul vă consideră responsabili pentru toate conflictele? Aceasta este o dinamică periculoasă, deoarece vă pune într-o poziție de neputință. Când partenerul se comportă urât, susține că este vina voastră. Orice s-ar întâmpla, voi veți fi responsabili.
Dacă vă aflați în această situație, cereți ajutor. În mod clar, sunteți abuzați emoțional și această situație poate fi foarte periculoasă. Amintiți-vă că nu sunteți responsabili pentru acțiunile altora.
7. Anularea persoanei
Destinația finală a abuzului gaslighting este diminuarea personalității. Epuizarea psihică, confuzia, atacurile și lipsa de claritate sfârșesc prin a epuiza instinctul de conservare și luptă al victimei.
În cele din urmă, ea cedează manipulării, își pierde încrederea în sine și ajunge să creadă versiunea și cuvântul abuzatorului. Imaginea de sine nu mai este stabilă și singura soluție pare să fie resemnarea.
Modul în care vă simțiți vă ajută să identificați abuzul de tip gaslighting
Întrebați-vă ce simțiți. Vă îndoiți de propria persoană? Credeți că nu puteți avea încredere în percepțiile, instinctele sau emoțiile voastre? Vi s-a spus că sunteți sensibili peste măsură? Ați pierdut legătura cu cine ați fost, cu cei care vă iubesc și cu ceea ce ați iubit până acum?
Dacă ați răspuns afirmativ, este foarte probabil să suferiți un abuz emoțional. În acest caz, cereți ajutor de la cei din jur și de la profesioniști calificați. Abuzul gaslighting afectează identitatea, respectul de sine și încrederea. Calea spre eliberare și reconectarea cu sinele nu sunt deloc simple.
Toate sursele citate au fost revizuite în profunzime de către echipa noastră pentru a asigura calitatea, fiabilitatea, actualitatea și valabilitatea lor. Bibliografia acestui articol a fost considerată fiabilă și precisă din punct de vedere academic sau ştiinţific.
- Galán, J. S., & Figueroa, M. R. (2017). Gaslighting. La invisible violencia psicológica. Uaricha, 14(32), 53-60.
- Sarkis, S. M. (2018). Gaslighting: Recognize Manipulative and Emotionally Abusive People–and Break Free. Hachette UK.
- Calef, V., & Weinshel, E. M. (1981). Some clinical consequences of introjection: Gaslighting. The Psychoanalytic Quarterly, 50(1), 44-66.
Acest text este oferit numai în scop informativ și nu înlocuiește consultarea cu un profesionist. În caz de îndoieli, consultați-vă cu specialistul dvs.