Efectele abuzului emoțional asupra sănătății - Doza de Sănătate
 

Efectele abuzului emoțional asupra sănătății

Abuzul emoțional este un tip de maltratare și agresiune. În plus, poate avea consecințe foarte grave asupra personalității individului agresat: de la depresie, la gânduri de sinucidere. Din acest motiv, acest tip de maltratare ar trebui raportat la fel ca abuzul fizic.
Efectele abuzului emoțional asupra sănătății
Bernardo Peña

Verificat și aprobat de psihologul Bernardo Peña.

Ultima actualizare: 22 decembrie, 2022

Poate că, la prima vedere, efectele abuzului emoțional nu sunt la fel de evidente ca cele ale abuzului fizic. Însă consecințele sale există și durează la fel de mult sau chiar mai mult decât cele ale violenței fizice. Cu toate acestea, este greu pentru mulți oameni să-l clasifice ca o formă de abuz, maltratare sau violență.

Abuzul emoțional

După cum sugerează și numele, abuzul emoțional este un tip de abuz pe care o persoană îl aplică asupra alteia. Poate apărea sub mai multe forme, caracterizate în mod normal prin:

  • Atitudini, acțiuni și cuvinte care intenționează să umilească sau să înjosească cealaltă persoană
  • Insulte
  • Dezaprobare
  • Izolarea celeilalte persoane
  • Discreditare

Deci, la fel ca abuzul fizic, abuzul emoțional este un tip de violență și maltratare. Este agresivitatea față de o altă persoană, în general verbală, în care agresorul folosește expresii neplăcute pentru a încerca să umilească sau să degradeze victima.

În plus, întrucât nu este la fel de ușor de văzut, durează mult, iar victima ajunge să aibă o stimă de sine foarte scăzută și o imagine proastă a propriei persoane, care o poate face să creadă că abuzatorul spune adevărul.

Abuzul psihologic nu are preferințe. În realitate, se poate întâmpla copiilor, adolescenților, adulților sau persoanelor în vârstă. La fel, nu există un mediu specific în care se întâmplă, ceea ce înseamnă că s-ar putea întâmpla într-o familie, între prieteni, într-o relație, la locul de muncă, etc.

Ar trebui să avem în vedere că pot exista martori la acest tip de abuz. De exemplu, copiii pot asista la incidente acasă sau colegii de muncă ar putea vedea un șef denigrând un angajat într-un mod umilitor. Acest lucru poate afecta și sănătatea emoțională a martorilor.

Efectele abuzului emoțional

Efectele abuzului emoțional la tineri
Agresorul încearcă întotdeauna să submineze stima de sine a victimei sale, creând dependență emoțională în relație.

Consecințele abuzului emoțional prelungit sunt, în multe cazuri, invizibile. Din acest motiv, este foarte dificil să le detectezi, chiar și dacă ești victima abuzului.

Stimă de sine scăzută

Stima de sine scăzută poate fi una dintre cauzele abuzului emoțional, dar și una dintre consecințe. Adică, stima de sine scăzută poate fi un factor care îl motivează pe agresor să înceapă abuzul. În același timp, prin maltratare, va scădea stima de sine a victimei.

De fapt, slăbiciunea victimei este unul dintre lucrurile care îi atrage pe agresori, care vor lovi chiar acolo unde doare. Agresorul va repeta în mod constant faptul că victima este lipsită de valoare, umilind-o și degradând-o. În același timp, victima va începe să creadă minciunile, consolidând relația de dependență.

Stresul și anxietatea

Persoanele care suferă un abuz emoțional prezintă niveluri ridicate de stres și anxietate. Nu sunt capabile să vadă ce se întâmplă cu adevărat. De fapt, nu știu că sunt abuzate și că modul în care se comportă abuzatorul nu este normal sau acceptabil.

Sentimentele de vinovăție

După cum am menționat anterior, victima are un nivel scăzut de stimă și valoare de sine, înrăutățit de atacurile agresorului. Din această cauză, aceasta se poate învinui adesea pentru abuz. Prin urmare, poate justifica abuzul spunând că este vina sa. Agresorul – mai ales într-o relație – începe să încurajeze sentimentul de vinovăție al victimei, fenomen cunoscut sub numele de șantaj emoțional.

Efectele abuzului emoțional: alte aspecte la fel de grave

Persoană care respinge abuzul
Ar trebui să raportezi întotdeauna orice tip de abuz și să acorzi atenție posibilelor efecte asupra victimei.

Există cazuri de abuz în care efectele pot fi chiar mai grave decât cele menționate anterior. Printre acestea se numără:

  • Depresie. Este o consecință a abuzului prelungit și a lipsei stimei de sine.
  • Gânduri de sinucidere. Acest lucru se întâmplă în cazuri extreme, dar, din păcate, se întâmplă și prin agresiune la școală.
  • Abuz de droguri sau alcool. Utilizarea acestor substanțe poate ajuta victimele să evite lucrurile și să depășească abuzul emoțional, refuzând să vadă realitatea.
  • Agresivitate. Furia și nervozitatea se pot acumula, provocând apariția unei personalități agresive. Mai ales la copii, se poate transforma într-o problemă gravă în timpul adolescenței și al maturității.
  • Dificultăți în menținerea relațiilor cu alte persoane. Abuzul, stima de sine scăzută și lipsa de încredere pot determina victima să nu poată menține relații sănătoase cu alte persoane, preferând izolarea emoțională.

Din toate aceste motive, abuzul emoțional trebuie considerat la fel de dăunător ca și abuzul fizic. Este important să stabilești limite și să te distanțezi de persoanele sau relațiile abuzive, raportând situația cât mai curând posibil.

În cazul copiilor și al adolescenților, aceștia depind de părinți sau tutori legali pentru a observa semnele abuzului emoțional și a preveni consecințe mai grave.

Așadar, dacă abuzul fizic ar trebui raportat, același lucru ar trebui să se întâmple și în cazul abuzului emoțional. După aceea, victima ar trebui să înceapă un proces de terapie și recuperare care să o ajute să-și recapete stima și încrederea în sine.


Toate sursele citate au fost revizuite în profunzime de către echipa noastră pentru a asigura calitatea, fiabilitatea, actualitatea și valabilitatea lor. Bibliografia acestui articol a fost considerată fiabilă și precisă din punct de vedere academic sau ştiinţific.


  • Erin E. Burns, Joan L. Jackson & Hilary G. Harding (2010) Child Maltreatment, Emotion Regulation, and Posttraumatic Stress: The Impact of Emotional Abuse, Journal of Aggression, Maltreatment & Trauma, 19:8, 801-819, DOI: 10.1080/10926771.2010.522947
  • Cortina, L. M., & Magley, V. J. (2003). Raising Voice, Risking Retaliation: Events Following Interpersonal Mistreatment in the Workplace. Journal of Occupational Health Psychology. https://doi.org/10.1037/1076-8998.8.4.247
  • Shelley A. Riggs & Patricia Kaminski (2010) Childhood Emotional Abuse, Adult Attachment, and Depression as Predictors of Relational Adjustment and Psychological Aggression, Journal of Aggression, Maltreatment & Trauma, 19:1, 75-104, DOI: 10.1080/10926770903475976

Acest text este oferit numai în scop informativ și nu înlocuiește consultarea cu un profesionist. În caz de îndoieli, consultați-vă cu specialistul dvs.