Adulții care nu au avut niciodată un partener: este normal?
Scris și verificat de psihologul Elena Sanz
Deși această tendință se schimbă încet, adevărul este că și astăzi a avea un partener este normalul social. Creștem crezând că trebuie să ne împărtășim viața cu o altă persoană și asimilăm singurătatea cu eșecul personal. Din acest motiv, cei care nu au avut niciodată un partener primesc o mulțime de critici.
Deși cei care nu au avut niciodată un partener încearcă să o ascundă, adevărul este că problema afectează mai mulți oameni decât credem. Mulți adulți nu au fost niciodată într-o relație romantică formală, iar alții nu au experimentat nicio relație sexuală.
Uneori, acest lucru are la bază limitări care trebuie abordate. În alte cazuri, poate fi doar o chestiune de alegere. Nu trebuie să ne grăbim să judecăm. Este crucial să înțelegem contextul și circumstanțele fiecărei persoane.
Adulții care nu au avut niciodată un partener: o opțiune personală
Ne așteptăm ca o persoană care are peste 20 de ani să fi experimentat deja primele relații sexual-afective. Aceasta este norma și realitatea pentru majoritatea oamenilor. Este, de asemenea, direcția în care mediul și societatea ne împing.
Cu toate acestea, nu este o obligație, o necesitate sau o stare optimă. Cei care nu au avut niciodată un partener nu sunt inferiori sau defecți; nu trebuie să fie judecaţi sau respinşi. Deși este adevărat că viața de cuplu poate fi împlinitoare, a fi singur oferă multiple avantaje.
Unii aleg această stare datorită libertății. Pot petrece mai mult timp și energie conectându-se cu ei înșiși, având grijă de sine și hrănindu-se la nivel personal. Pot călători, pot face doar ce vor și au mai puține responsabilități.
Pentru mulți, aceasta este o opțiune de viață ideală. În acest caz, nu putem spune că există o problemă și nu este nevoie ca acești oameni să se conformeze normelor sociale.
Descoperiți și: Autofobia: ce înseamnă frica de a fi singur?
Orientări sexuale și romantice
În conformitate cu cele de mai sus, trebuie luat în considerare faptul că există persoane care pur și simplu nu simt niciun interes pentru relații sexuale sau amoroase. Se estimează că aproximativ 1% din populație este asexuată (nu simte atracție sexuală).
Mulți nu sunt interesați să aibă o relație. Acest lucru este în regulă. Este posibil ca persoana adultă să nu fi avut niciodată un partener.
Limitări sau dificultăți personale
Nu întotdeauna este vorba de o simplă alegere. Mulți dintre adulții care nu au avut niciodată un partener suferă sau își doresc ca situația lor să fie diferită. Vor să găsească pe cineva cu care să-și împărtășească viața.
Singurătatea poate avea la bază dificultăți sau limitări personale. Aceste caracteristici complică situația:
- Abilități sociale deficitare
- Timiditate extremă
- Nesiguranță
- Fobie socială
De asemenea, pot exista temeri neabordate sau răni deschise. Frica de abandon, respingere sau suferință poate face ca o persoană să-și boicoteze șansele de a avea o relație. Cei care suferă de atașament nesigur (sunt atât ambivalenți, cât și anxioși) sunt mai susceptibili la singurătate.
- Dacă persoana în cauză a observat modele de relații disfuncționale, în care violența sau indiferența erau aspecte cotidiene, acest lucru o va determina să aibă o viziune negativă asupra iubirii și a vieții de cuplu.
- Există așteptări nerealiste și flexibilitate cognitivă scăzută. A fi obsedat de ideea iubirii romantice și a refuza ideea de eșec duce la singurătate. Nimeni nu îndeplinește standardele și este imediat respins.
- Există filofobie sau frică de angajament. Viața de cuplu este o închisoare care elimină libertatea și șterge identitatea. Din această cauză, unii oameni resping ideea de a fi vulnerabili emoțional și de a avea un angajament pe termen lung.
Citiți mai mult: 5 posibile greșeli pentru care ești singur
Cei care nu au avut niciodată un partener ar trebui să se întrebe: sufăr din cauza asta?
Pe scurt, nu este vorba despre a pune la îndoială dacă este normal sau nu. Dacă persoana în cauză se simte confortabil și mulțumit de realitatea sa, dacă este ceea ce alege în mod liber pentru ea însăși, este bine. Dacă singurătatea implică disconfort, anxietate sau suferință, este nevoi de o schimbare.
Psihoterapia este un spațiu sigur în care persoana singură își poate explora convingerile, rănile și temerile, își poate îmbunătăți abilitățile și își poate schimba acele dinamici care o țin blocată într-o situație neplăcută.
Toate sursele citate au fost revizuite în profunzime de către echipa noastră pentru a asigura calitatea, fiabilitatea, actualitatea și valabilitatea lor. Bibliografia acestui articol a fost considerată fiabilă și precisă din punct de vedere academic sau ştiinţific.
- Bogaert, A. F. (2004). Asexuality: Prevalence and associated factors in a national probability sample. Journal of Sex Research, 41(3), 279-287.
- Reynolds, J., Wetherell, M., & Taylor, S. (2007). Choice and chance: Negotiating agency in narratives of singleness. The Sociological Review, 55(2), 331-351.
- Zubeidat, I., Parra, A. F., Sierra, J. C., & Salinas, J. M. (2006). Ansiedad social en una muestra de jóvenes españoles: características demográficas y psicosociales. Análisis y modificación de conducta, 32(145).
Acest text este oferit numai în scop informativ și nu înlocuiește consultarea cu un profesionist. În caz de îndoieli, consultați-vă cu specialistul dvs.