Alunecarea freudiană sau actul eșuat: ce este și ce presupune?
Scris și verificat de psihologul Andrés Carrillo
Alunecarea freudiană sau actul eșuat freudian este o eroare în cunoașterea umană. Prin aceasta înțelegem că este o greșeală în procesele mintale. Cu toate acestea, nu este nimic grav; de fapt, este o situație destul de comună.
Aceste eșecuri cognitive sunt cunoscute și sub denumirea de parapraxii sau cadouri mintale. Teoria spune că actele eșuate apar atunci când oamenii nu doresc să înfrunte o realitate neplăcută și schimbă inconștient datele.
Originea termenului
Acest concept provine din teoria psihanalitică. Sigmund Freud este cel care a documentat pentru prima dată un caz de alunecare freudiană. Cuvântul parapraxis rezultă din traducerea greacă a termenului fehlleistung, care în germană înseamnă „acțiune greșită”.
Prima înregistrare a unei alunecări freudiene a fost la un pacient tânăr. Băiatul menționat a omis un cuvânt când a citit o parte din piesa The Eneid. Această observație i-a atras atenția lui Freud, care a investigat cazul, descoperind că pacientul sărea peste cuvinte.
Pe scurt, omul nu-și putea aminti cuvântul, deoarece se proteja inconștient de o amintire traumatică. Cazuri de acest gen apar frecvent în viața tuturor.
Citiți mai mult: Uitarea și pierderile de memorie: sunt normale?
Tipuri și exemple de acte eșuate
Există 4 tipuri de acte eșuate descrise de Freud. Acestea sunt clasificate în funcție de modul în care se întâmplă. Există cadouri freudiene verbale, grafice, de ascultare și citire. Există și uitări simbolice.
1. Alunecarea freudiană verbală (alunecare a limbii)
Acest tip de act eșuat este cunoscut sub numele de alunecare a limbii și este unul dintre cele mai frecvente. Se întâmplă atunci când o persoană spune ceva adevărat, dar pe care nu ar fi vrut să-l recunoască în acel moment. Un exemplu în acest sens ar fi o iubită care își întreabă partenerul de cine este îndrăgostit, iar el spune din greșeală numele unei alte fete.
2. Alunecarea freudiană grafică (alunecare de manus)
Ca și în cazurile anterioare, reprezintă o mărturisire inoportună. În acest caz, actul eșuat se reflectă în scris. Apare, de obicei, la locul de muncă. De exemplu, un angajat îi spune șefului său că nu poate merge luni la serviciu pentru că este bolnav și trebuie să meargă la medic. Dar, într-un alt mesaj, îi spune aceleiași persoane că a cumpărat bilete la un meci de fotbal în aceeași zi de luni.
3. Actul eșuat de ascultare și citire
Eșecurile nu apar atunci când exprimăm greșit o idee. Mai degrabă, este vorba despre erori în înțelegerea a ceea ce auzim sau citim. Aceste alunecări apar atunci când oamenii se regăsesc în situații neașteptate sau sub stres.
Un tată se simte vinovat pentru că l-a certat pe fiul său și îl aude spunând că nu mă iubești și nu mă înțelegi. Acest decalaj mintal răspunde fricii pe care o are persoana cu privire la o anumită situație .
4. Uitarea simbolică (lapsus memoriae)
Această eroare cognitivă este una dintre cele mai interesante. Este vorba despre uitarea unor informații specifice care nu sunt plăcute sau interesante pentru oameni . De exemplu, nu putem să ne amintim numele unui film care ni s-a părut plictisitor sau al unei persoane care nu ne place.
Ce pot însemna actele eșuate?
Teoria psihanalitică este cea care susține acest tip de fenomen. Freud însuși a înregistrat primul caz al unui act eșuat. Pe scurt, ceea ce rezultă din psihanaliza freudiană este faptul că parapraxia este o consecință a proceselor mintale inconștiente.
Faptele eșuate pot apărea în orice moment și la persoane fără nici o psihopatologie. Pentru Freud, aceste deficiențe sunt dovada faptului că procesele inconștiente ale minții funcționează constant.
Este important de reținut că, deși teoria psihanalitică este convingătoare, uneori aceste tipuri de erori pot apărea din motive mai puțin complexe. Să vedem o listă cu câteva semnificații alternative.
1. Oboseală
Când nu dormim bine, este firesc să experimentăm oboseală în timpul zilei. Această epuizare nu este doar fizică, ci afectează și mintea. Când creierul nu se odihnește corect, este normal să uităm anumite informații .
2. Stres
A fi stresat creează dificultăți în procesarea informațiilor. Simțim că lucrurile scapă de sub control și apare anxietatea, acea senzație care înnegrește judecata și provoacă acte eșuate.
3. Șansă
Uneori, un decalaj mental este doar un produs al întâmplării. Nu va exista întotdeauna o cauză specifică pentru aceste erori. Uităm unde am lăsat cheile mașinii, de exemplu. A uita unde am lăsat ceva nu înseamnă că ne displace ceea ce am pierdut; este doar un eveniment aleatoriu.
Citiți mai mult: 6 tipuri de memorie la oameni
Există teorii dincolo de psihanaliză despre alunecarea freudiană?
O alunecare freudiană sau un act eșuat este dificil de studiat, deoarece poate apărea la întâmplare, așa cum am menționat deja. Deși teoriile psihanalitice oferă explicații clare, nu pot fi efectuate studii aprofundate care să permită măsurători exacte.
Toate sursele citate au fost revizuite în profunzime de către echipa noastră pentru a asigura calitatea, fiabilitatea, actualitatea și valabilitatea lor. Bibliografia acestui articol a fost considerată fiabilă și precisă din punct de vedere academic sau ştiinţific.
- Domínguez, Juan Pablo Sánchez. “El Psicoanálisis y Su Objeto de Investigación.” Tempo psicanalitico 51.1 (2019): 259–287. Tempo psicanalitico. Web.
- Hueso Holgado, Héctor, and Fanny Cuervo Díaz. “Psicoanálisis, ¿ciencia o Pseudociencia? De Popper a Ricoeur, y de Freud a Modell.” Revista de la Asociación Española de Neuropsiquiatría 36.129 (2016): 103–119. Print.
- Santiago Ayala, Victoria et al. “Sueño Reparador, Respiración Estable En Cuerpo Sano.” Sueño reparador, respiración estable en cuerpo sano (2014): 1–9. Print.
Acest text este oferit numai în scop informativ și nu înlocuiește consultarea cu un profesionist. În caz de îndoieli, consultați-vă cu specialistul dvs.