Anxietatea dentară: caracteristici și tratament
Atunci când merg la dentist, mulți oameni devin nervoși și simt o oarecare frică. Anxietatea dentară poate duce la evitarea vizitelor la stomatolog, punând în pericol sănătatea orală.
Anxietatea este o stare emoțională care ne ajută să ne apărăm în situații amenințătoare. Uneori, acest răspuns devine exagerat sau deficitar, ducând la o tulburare psihologică, cum este cazul anxietății dentare.
Este adevărat ca stomatologia înseamnă instrumente, sunete si mirosuri care pot provoca disconfort. Dar, cu cât îngrijirea medicală întârzie, cu atât este mai mare riscul de a dezvolta probleme orale grave, care vor necesita tratamente mai complicate.
Ce este anxietatea dentară?
Anxietatea dentară este o stare emoțională ce poate genera modificări psihofiziologice atunci când ne gândim la tratamente stomatologice. Frica de procedurile stomatologice generează un răspuns defensiv cu manifestări fizice și psihice.
Anticiparea temutului tratament stomatologic este capabilă să genereze un sentiment de teamă și angoasă. Gândul de a merge la dentist declanșează un răspuns defensiv multisistemic.
Această situație de teamă exagerată de posibilitatea de a primi îngrijiri stomatologice devine un impediment. Tratamentele sunt amânate, programările sunt anulate, durerea este îndurată excesiv și sănătatea orală este grav afectată. Această problemă este foarte frecventă și afectează atât copiii, cât și adulții.
Cauzele anxietății dentare
Există mai multe motive care pot determina o persoană să sufere de anxietate dentară. Iată câteva situații care pot provoca această tulburare:
- Caracteristici de personalitate
- Experiențe stomatologice anterioare traumatice, în special în copilărie
- Influența rudelor sau a semenilor care suferă de anxietate dentară: persoanele apropiate care fac comentarii negative despre îngrijirea stomatologică pot transmite și stârni temeri pacientului.
- Frica de sânge, răni sau durere: unora le este frică de ace sau cred că anestezia nu va funcționa.
- Frica de anestezie: unii pacienți își fac griji cu privire la ceea ce vor simți sub anestezie.
- Lipsa spațiului personal: mulți pacienți se simt incomod în apropierea stomatologului.
- Lipsa de control: a nu putea observa sau controla ceea ce se întâmplă generează anxietate dentară.
Îndepărtarea dinților, obturațiile de canal, plombele și pilirea dinților implică anestezie. Toate acestea declanșează o frică puternică.
Simptome de anxietate dentară
Anxietatea dentară este un fenomen multidimensional, deoarece componentele cognitive, fiziologice și motorii interacționează pentru a genera răspunsul defensiv. Combinarea acestor factori face ca pacientul să experimenteze diferite senzații inconfortabile.
La nivel cognitiv, apare o senzație neplăcută care interferează cu concentrarea și împiedică amintirea anumitor evenimente. În plus, există o hipervigilență atențională care face ca pacientul să fie într-o stare constantă de alertă.
Aspectele fiziologice sunt cele care activează sistemul nervos autonom. Acest lucru poate genera palpitații, transpirație, amețeli sau dificultăți de respirație.
Componenta motrică se referă la micile comportamente adaptative. Acestea pot varia de la evitarea actului stomatologic, până la fuga din cabinetul stomatologic.
Anxietatea dentară este o problemă serioasă care face ca pacientul să evite vizitele la stomatolog. Orice scuză este bună pentru a nu vizita medicul dentist. Acest lucru are consecințe negative asupra sănătății orale. Pacienții cu această problemă au carii dentare, gingivită sau boli parodontale și nu caută nicio soluție.
Complicațiile, precum durerea sau infecțiile, îl obligă pe pacient să viziteze medicul dentist și să confrunte problema. Acesta nu este cooperant, nu poate sta nemișcat și poate fugi din cabinetul medicului.
Tipuri de anxietate dentară
Manifestările anxietății dentare sunt variate. În orice caz, în funcție de intensitatea simptomelor, se pot diferenția următoarele tipuri:
- Adaptivă: aceasta este cea mai blândă formă. Pacientul este capabil să rămână calm în ciuda anxietății. Există dificultăți la începutul tratamentului, dar frica poate fi depășită.
- Medie: simptomele sunt mai vizibile, deoarece deteriorarea psihofizică este evidentă. Pacientul manifestă o atitudine de neîncredere și există agitație psihomotorie.
- Incapacitate sau blocare: este cel mai sever tip de anxietate dentară. Frica este atât de intensă, încât provoacă simptome care fac imposibilă examinarea dentară, diagnosticul sau tratamentul.
Cum este tratată anxietatea dentară?
Continuarea amânării îngrijirii dentare nu este o soluție la problema anxietății dentare. A putea face față situației și a căuta modalități și alternative de acces la terapiile necesare este esențial pentru a avea o gură sănătoasă.
1. Spuneți ceea ce simțiți
Pentru a face față tuturor temerilor și îndoielilor care apar cu privire la tratamentul stomatologic, este esențial să puteți împărtăși ceea ce simțiți și gândiți. Comunicarea bună cu medicul dentist este esențială pentru a crea o legătură de încredere care să faciliteze îngrijirea. Cunoscând nevoile și îndoielile pacientului, medicul va putea să-l trateze mai bine.
Este important să raportați anxietatea dentară în momentul efectuării programării. Stabiliți un semn cu medicul stomatolog care să indice faptul că aveți nevoie de o pauză. De exemplu, ridicați mâna. Acest lucru oferă liniște sufletească, deoarece pacientul știe că poate continua să comunice cu medicul și că are un anumit control.
Este esențial să anunțați medicul dentist dacă simțiți durere, pentru a primi o doză mai mare de anestezic.
2. Gândiți-vă la ceva plăcut
Folosiți o minge antistres în timp ce medicul dentist își face treaba și gândiți-vă la ceva plăcut. Ascultați muzică sau un podcast interesant în căști. Unele cabinete au muzică de fundal pentru a ajuta pacientul să se relaxeze. Alte clinici au chiar ecrane cu filme sau ochelari cu realitate virtuală. Cântecele sunt o alternativă excelentă pentru a calma copiii în timpul intervenției.
3. Folosiți tehnici de relaxare
Folosirea unei tehnici de relaxare mintală ajută la calmare și cooperarea cu medicul. Concentrați-vă asupra respirației. Relaxarea începe chiar din sala de așteptare. Folosiți exerciții de respirație profundă, inspirând și expirând încet timp de câteva secunde. Relaxați toți mușchii corpului.
4. Cereți-i medicului stomatolog să vă explice în detaliu tratamentul
Faptul că medicul stomatolog explică pas cu pas ce urmează să facă elimină frica. Știind la ce să vă așteptați, vă va fi mai ușor să vă relaxați în timpul tratamentului. În cazul copiilor, medicul stomatolog poate prezenta instrumentele și procedura.
Descoperiți: Efectele stresului asupra sănătății dentare
5. Minimizați declanșatorii
Acoperirea instrumentelor sau plasarea lor într-o zonă a cabinetului în care pacientul nu le poate vedea poate elimina teama pe care acele sau cleștele o generează.
Sala de așteptare cu parfumuri plăcute poate ajuta la diminuarea fricii. Mulți pacienți asociază cabinetul stomatologic cu anumite mirosuri. În plus, folosirea tehnicilor speciale, precum aplicarea de creme topice înainte de puncție, oferă confort. Transmiteți aceste nevoie medicului stomatolog.
6. Apelați la medicamente
Medicul are dispoziție diverse medicamente. Sedarea orală sau prin inhalare poate fi utilă la anumite persoane. Aceasta poate să provoace o stare de somnolență, o ușoară amnezie și liniștea de care pacientul are nevoie. În funcție de gravitatea și nevoile cazului, se pot alege diferitele opțiuni farmacologice.
Se poate folosi chiar și anestezia generală, dar aceasta este ultima opțiune.
7. Mergeți la o consultație psihologică
De multe ori, medicul dentist nu poate să-l ajute pe pacient să depășească anxietatea dentară. În acest caz, este necesară îndrumarea pacientului către un psiholog care să-i ofere alte instrumente pentru a depăși problema.
Importanța de a cere ajutor
Uneori, sentimentul de frică este greu de depășit. Anxietatea dentară are consecințe foarte grave asupra sănătății bucale. Mersul cu încredere la dentist și recunoașterea existenței problemei este primul pas pentru a depăși această afecțiune. Medicul are resursele necesare pentru a vă ajuta să faceți față fricii.
Toate sursele citate au fost revizuite în profunzime de către echipa noastră pentru a asigura calitatea, fiabilitatea, actualitatea și valabilitatea lor. Bibliografia acestui articol a fost considerată fiabilă și precisă din punct de vedere academic sau ştiinţific.
- Ríos Erazo, M., Herrera Ronda, A., & Rojas Alcayaga, G. (2014). Ansiedad dental: Evaluación y tratamiento. Avances en odontoestomatología, 30(1), 39-46.
- De León, F. C., Flores, B. I. M., & García, M. Á. Q. (2015). Ansiedad dental en pacientes adultos durante el tratamiento dental. Revista Mexicana de Estomatología, 2(2), 2-11.
- Jiménez Ortiz, J. L., Herrera Silva, J. C., Jiménez Ortiz, J. D., & Islas Valle, R. M. (2017). Miedo y ansiedad dental de pacientes adultos atendidos en una clínica universitaria de México. Cient. dent.(Ed. impr.), 7-14.
- De la Cruz Cossío, J. D. (2020). Influencia de la ansiedad dental en el comportamiento del niño de 5 a 8 años durante el procedimiento odontológico en la Clínica Estomatológica Niño, Madre Gestante-Bebé en el año 2019.
- Hmud, R., & Walsh, L. J. (2009). Ansiedad dental: causas, complicaciones y métodos de manejo. Journal of Minimum Intervention in Dentistry, 2(1), 237-248.
- Larnia, M. A. O., Guerrero, L. A. R., Casas-Apayco, L., & Bobadilla, C. M. C. (2021). Eficacia de la musicoterapia para reducir la ansiedad dental en niños con discapacidad. Revista de Odontopediatría Latinoamericana, 11(1).
- Rojas-Alcayaga, G. A., Alfaro, K., Ríos-Erazo, M., Herrera, A. C., & Barahona, P. (2018). Efectividad de la Distracción Musical Sobre la Ansiedad Dental y Adherencia a Tratamiento en Niños de 6 Años: Ensayo Clínico Aleatorizado. International journal of odontostomatology, 12(1), 35-42.
- Sánchez, S. S. A., Abreu, K. E. H., Enríquez, X. M., López, R. M. B., & Luciano, C. S. G. Terapia de los sentidos como estrategia profesionalizante para disminuir la ansiedad en una clínica odontopediátrica. Marketing en la promoción y la profesionalización de la salud.
- Río, J. M. (2019). Manejo de la fobia y ansiedad dental mediante la utilización de la sedación consciente inhalatoria en la clínica dental.
- Soria Villanes, J. M. (2017). Ansiedad dental en niños sometidos a sedación consciente en la Clínica Odontológica San Antonio de la ciudad de Huancayo.
- Fernández, A. A. V. (2018). Ensayo clínico experimental sobre el control de la ansiedad y la conducta en el paciente dental infantil a través de la realidad virtual como técnica de distracción (Doctoral dissertation, Universidad de Salamanca).
- Salazar Pulido, K. M. (2018). Nivel de ansiedad dental de los pacientes atendidos en una clínica estomatológica universitaria.