Aspirina de concentrație redusă: informații și utilizare - Doza de Sănătate
 

Aspirina de concentrație redusă: informații și utilizare

Atunci când o persoană a suferit un atac de cord, medicul specialist îi ca prescrie un tratament cu aspirină de concentrație redusă, pentru a preveni repetarea acestuia. Acest medicament face ca sângele să fie mai lichid, împiedicând formarea cheagurilor.
Aspirina de concentrație redusă: informații și utilizare

Ultima actualizare: 21 decembrie, 2022

Aspirina de concentrație redusă este denumirea populară a substanței active acid acetilsalicilic. Aspirina de concentrație redusă este, în esență, aceeași cu aspirina de concentrație clasică. Diferă doar proporția de substanță activă (100 sau 300 mg). Versiunea clasică a acestui antiinflamator și analgezic conține 500 mg de acid acetilsalicilic.

Informații despre aspirină

În cea mai mare parte a secolului al XX-lea, acidul acetilsalicilic a fost utilizat ca analgezic și antiinflamator. Cu toate acestea, începând cu 1980, persoanele care suferă de probleme cardiace au putut profita de acțiunea antiplachetară a aspirinei. Medicii specialiști au folosit din ce în ce mai mult acest medicament exclusiv în acest scop.

Aspirina este foarte utilă pentru pacienții care au suferit un eveniment ischemic coronarian sau cerebrovascular al unui atac de cord. Acest lucru se datorează faptului că aspirina, în doze mici, poate inhiba funcția trombocitară. Trombocitele sunt molecule care, împreună cu alte componente, contribuie la formarea cheagurilor de sânge. Prin urmare, trombocitele sunt parțial responsabile de dezvoltarea bolilor coronariene.

Studiile recente au arătat faptul că tratamentul pe termen lung (mai mult de 10 ani) cu acid acetilsalicilic poate reduce semnificativ riscul de cancer de colon. Proprietățile acestei substanțe active care inhibă creșterea celulelor canceroase sunt deja cunoscute.

De câțiva ani, aspirina de concentrație redusă este unul dintre cele mai vândute medicamente în multe țări grație numeroaselor sale utilizări medicale. Acest lucru a dus chiar la lipsa de pe piață a acestui medicament în anumite state.

De ce apare atacul de cord (infarctul)?

Bărbat care suferă un infarct

Infarctul miocardic acut sau atacul de cord este o afecțiune gravă care apare ca urmare a blocării unei artere coronare de către un cheag de sânge. Cu alte cuvinte, circulația sângelui care trebuie să ajungă la inimă este blocată de un dop format din diferite substanțe.

Dopul întrerupe trecerea normală a sângelui, iar acesta nu ajunge la inimă în cantitățile necesare pentru o funcționare corectă. Din păcate, acest tip de eveniment poate duce la decesul persoanei afectate. Aceeași situație poate apărea și în cazul arterelor și venelor care furnizează sânge creierului. În acest caz, evenimentul se numește infarct cerebrovascular sau accident vascular cerebral.

Atacurile de cord sunt neașteptate. Se pot întâmpla oricui și în orice moment. Cu toate acestea, simptomele sunt vizibile adesea la persoanele cu factori de risc și la pacienții care au suferit deja de o altă problemă similară.

Cele mai des întâlnite simptome ale unui atac de cord sunt:

Este esențial ca persoana care suferă un infarct miocardic să ajungă la spital cât mai curând posibil și să primească îngrijiri medicale în termen de o oră de la debutul simptomelor.

După ce o persoană a suferit un infarct, medicul specialist îi prescrie, de obicei, un tratament cu aspirină de concentrație redusă pentru a ajuta la prevenirea apariției unui alt eveniment similar. În esență, acest medicament ajută la fluidificarea sângelui, prevenind formarea cheagurilor care declanșează atacuri de cord.

Cum acționează aspirina de concentrație redusă în organism?

Cum acționează aspirina de concentrație redusă în corp

Acidul acetilsalicilic interferează cu sinteza prostaglandinelor. Cu alte cuvinte, aceasta inhibă ireversibil ciclooxigenaza. Această enzimă are două forme diferite: ciclooxigenaza 1 (COX-1) și ciclooxigenaza 2 (COX-2). Aceasta din urmă există doar în creier, în timp ce COX-1 există în aproape toate țesuturile corporale.

Aspirina de concentrație redusă acționează asupra COX-1 a trombocitelor, care generează tromboxan A2, o substanță care produce o vasoconstricție puternică. Aceste efecte apar la doze mult mai mici decât cele necesare pentru manifestarea acțiunii antiinflamatoare și analgezice. Din acest motiv, dozele de acid acetilsalicilic necesare pentru prevenirea infarctului sunt de 100 sau 300 mg, în loc de 500 mg, precum dozele clasice de aspirină.

COX-1 al trombocitelor este mai sensibil decât COX-1 al endoteliului. Prin urmare, acest lucru explică nevoia de doze foarte mici de acid acetilsalicilic pentru a obține un efect antitrombotic. Prin inhibarea acestei enzime, medicația scade activarea trombocitelor, crescând simultan timpul de sângerare.

Acest medicament nu afectează activarea trombocitelor indusă de trombină. Cu toate acestea, medicii îl recomandă în continuare pacienților care au suferit de boli coronariene și angină pectorală (angină stabilă).

Concluzie

Aspirina de concentrație redusă este un medicament utilizat pe scară largă pentru prevenirea infarctului miocardic și cerebrovascular (atac de cord și accident vascular cerebral). Aceasta conține acid acetilsalicilic în diferite doze, de la 100 mg la 300 mg.

Trebuie să urmezi întotdeauna instrucțiunile medicului și să nu schimbi doza fără aprobarea sa. Acest medicament, ca și toate celelalte, poate avea reacții adverse nedorite. De asemenea, dacă nu respecți cu exactitate recomandările terapeutice, este posibil ca medicamentul să nu funcționeze la fel de bine. Drept urmare, îți pot crește șansele de a suferi un nou atac de cord.

Consultă un specialist dacă ai întrebări despre acest medicament și utilizările sale.


Toate sursele citate au fost revizuite în profunzime de către echipa noastră pentru a asigura calitatea, fiabilitatea, actualitatea și valabilitatea lor. Bibliografia acestui articol a fost considerată fiabilă și precisă din punct de vedere academic sau ştiinţific.


  • Rohlfs, I., García, M. del M., Gavaldà, L., Medrano, M. J., Juvinyà, D., Baltasar, A., … Muñoz, D. (2004). Género y cardiopatía isquémica. Gaceta Sanitaria. https://doi.org/10.1157/13061995
  • Agustí, A., & Diogène, E. (2004). Prevención primaria del infarto de miocardio con ácido, acetilsalicílico. Medicina Clinica. https://doi.org/10.1157/13060895
  • Vianna, C. A., González, D. A., & Matijasevich, A. (2012). utilização de ácido acetilsalicílico (AAS) na prevenção de doenças cardiovasculares: Um estudo de base populacional. Cadernos de Saude Publica. https://doi.org/10.1590/S0102-311X2012000600011

Acest text este oferit numai în scop informativ și nu înlocuiește consultarea cu un profesionist. În caz de îndoieli, consultați-vă cu specialistul dvs.