Bacteriile din urină: 4 cauze și tratamente
Prezența bacteriilor în urină este o constatare de laborator numită bacteriurie. Pot exista cauze multiple, infecția urinară fiind una dintre cele mai frecvente etiologii. Cum se elimină bacteriile din urină?
Bacteriuria este adesea însoțită de alte anomalii de laborator care ghidează medicul către un diagnostic adecvat. Aceste modificări pot varia de la prezența leucocitelor și a celulelor roșii în urină, până la prezența celulelor epiteliale. Studiile afirmă că este o constatare comună și că nu există întotdeauna simptome, deși poate provoca complicații, mai ales în timpul sarcinii.
Cum se identifică bacteriile din urină?
Bacteriuria este identificată printr-un simplu test de urină. În condiții normale, urina este un lichid steril, așadar prezența bacteriilor indică o anumită modificare.
Proba de urină trebuie analizată la microscop și sunt descrise toate caracteristicile acesteia, inclusiv prezența microorganismelor sau a celulelor anormale.
Laboratoarele au diferite moduri de raportare a prezenței bacteriilor în urină, metoda încrucișării fiind una dintre cele mai utilizate. Din fericire, este foarte ușor de înțeles:
- Bacterii absente sau -: Laboratoarele indică absența bacteriilor în urină folosind cuvântul „absent” sau un semn negativ (-).
- Puține bacterii sau +: Indică prezența bacteriilor, dar în cantitate mai mică sau egală cu 10 într-un total de 10 câmpuri microscopice observate.
- Bacterii sau ++: Descoperirea a două încrucișări indică un număr de bacterii în urină care poate varia între 10 și 50 din 10 câmpuri.
- Bacterii frecvente sau +++: Numărul de bacterii prezente în fiecare 10 câmpuri studiate variază între 50 și 100.
- Bacterii numeroase sau ++++: Aceasta este cea mai gravă formă, deoarece numărul de bacterii depășește 100 per câmp.
Este necesar să precizăm că, atunci când este vorba de + sau ++ și nu există simptome sau alte modificări asociate, poate fi vorba de bacterii aparținând florei obișnuite. În acest sens, medicul trebuie să țină cont de toate constatările raportate în testul de laborator.
Bacteriile din urină: 4 cauze
După cum am spus anterior, bacteriuria poate avea mai multe cauze. Toate au un tratament adecvat care va preveni apariția eventualelor complicații.
1. Contaminarea probei
Contaminarea probei este cea mai frecventă cauză a bacteriilor în urină. Tractul urinar are o microbiotă care îl protejează și previne apariția infecțiilor. Când oamenii iau proba în mod necorespunzător, aceste bacterii pot apărea la microscop.
Bacterii de pe piele pot fi găsite în probă și pot provoca un rezultat fals pozitiv.
Ideal este să curățați organele genitale și să aruncați primul flux de urină, luând proba din fluxul de mijloc. Medicii suspectează faptul că proba este contaminată atunci când laboratorul raportează absența leucocitelor și prezența celulelor epiteliale.
Este nevoie de tratament?
Bacteriile izolate nu reprezintă un pericol pentru sănătate, așa că nu este necesar un tratament specific. Cel mai bine este să repetați testul de urină, recoltând proba folosind o tehnică adecvată.
Dacă se observă celule epiteliale, dar nu există celule albe, oamenii nu au simptome de infecție. Acest lucru confirmă că nu este necesară nicio abordare terapeutică.
2. Infecțiile tractului urinar
Boala cea mai asociată cu bacteriuria este infecția tractului urinar. Un studiu publicat în revista Natural Reviews Urology stabilește că aceasta este una dintre cele mai frecvente infecții dobândite în spitale și în comunitate.
Indicativ al prezenței unei infecții urinare, pe lângă bacteriurie, sunt leucocitele și celulele epiteliale. Identificarea celulelor roșii în probă (hematurie) ajută, de asemenea, la ghidarea diagnosticului.
Acest tip de infecție are adesea simptome specifice. Unul dintre simptomele principale este urina cu miros fetid. De asemenea, pot fi prezente urinarea dureroasă, urinarea frecventă, colicile renale și urina spumoasă.
Tratament
Antibioticele sunt foarte utile în tratarea infecțiilor tractului urinar. Sunt indicate atunci când oamenii prezintă simptome puternice împreună cu un test pozitiv. Ideal în aceste cazuri este să se efectueze o urocultură pentru a identifica bacteriile specifice.
3. Tuberculoza
Tuberculoza este o boală cauzată de bacteria Mycobacterium tuberculosis. Are o afinitate mai mare pentru plămâni, dar poate afecta și alte organe, inclusiv rinichii. Există bacterii în urină (tuberculoză sistemică).
Constatarea este rară și medicul trebuie să solicite un test special pentru observație. Acest test se face doar în scopul monitorizării pacienților și pentru a verifica eficacitatea tratamentelor.
Tratament
Personalul sanitar trebuie să se întrebe dacă tratamentul este efectuat corect atunci când aceste bacterii sunt prezente în urină. În unele cazuri, doza poate fi insuficientă sau bacteria poate să fi dezvoltat rezistență la antibiotic.
Ideal este să creșteți doza administrată. Dacă nu se observă îmbunătățiri, trebuie studiată posibilitatea modificării regimului și trecerea la alte medicamente.
4. Anxietatea și stresul
Atât stresul, cât și anxietatea sunt tulburări psihologice care au un impact mare asupra organismului. Ambele pot afecta sistemul imunitar, determinând proliferarea bacteriilor din tractul urinar și apariția bacteriuriei.
Citiți și: 8 cauze ale durerii vezicii urinare
Tratament
Persoanele cu anxietate și bacterii în urină trebuie să apeleze la tehnici care să le permită să controleze starea de bază, pentru a regla sistemul imunitar. În plus, consultarea unui psiholog sau psihiatru este esențială pentru a găsi și aborda originea problemei.
Tehnicile de relaxare, cum ar fi yoga, s-au dovedit a fi utile în aceste cazuri.
Bacteriile din urină: cauze multiple
Prezența bacteriilor în urină are la bază atât patologii infecțioase, cât și erori în prelevarea probelor. Ideal este să urmați instrucțiunile personalului sanitar și să repetați testul de urină dacă este necesar.
Toate sursele citate au fost revizuite în profunzime de către echipa noastră pentru a asigura calitatea, fiabilitatea, actualitatea și valabilitatea lor. Bibliografia acestui articol a fost considerată fiabilă și precisă din punct de vedere academic sau ştiinţific.
- Angelescu, K., Nussbaumer-Streit, B., Sieben, W., Scheibler, F., & Gartlehner, G. (2016). Benefits and harms of screening for and treatment of asymptomatic bacteriuria in pregnancy: a systematic review. BMC Pregnancy and Childbirth, 16, 1-10. https://link.springer.com/article/10.1186/s12884-016-1128-0
- Chu, C. M., & Lowder, J. L. (2018). Diagnosis and treatment of urinary tract infections across age groups. American Journal of Obstetrics and Gynecology, 219(1), 40-51. https://www.sciencedirect.com/science/article/abs/pii/S0002937817328053
- Dai, M., Hua, S., Yang, J., Geng, D., Li, W., Hu, S., … & Liao, X. (2023). Incidence and risk factors of asymptomatic bacteriuria in patients with type 2 diabetes mellitus: a meta-analysis. Endocrine, 82(2), 263-281. https://link.springer.com/article/10.1007/s12020-023-03469-6
- Esparza, G. F., Motoa, G., Robledo, C., & Villegas, M. V. (2015). Aspectos microbiológicos en el diagnóstico de infecciones del tracto urinario. Infectio, 19(4), 150-160. https://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S0123939215000570
- González, M. A. N., Sánchez, M. P. R., Navas, E. G. G., & Valbuena, J. J. R. (2023). Tuberculosis genitourinaria, una causa poco frecuente y olvidada. Universitas Médica, 64(3). https://revistas.javeriana.edu.co/files-articulos/UMED/64-3(2023)/6572567005/index.html
- Lam, J. C., Lang, R., & Stokes, W. (2023). How I manage bacterial prostatitis. Clinical Microbiology and Infection, 29(1), 32-37. https://www.sciencedirect.com/science/article/abs/pii/S1198743X22003111
- Lee, D. S., Lee, S. J., & Choe, H. S. (2018). Community-acquired urinary tract infection by Escherichia coli in the era of antibiotic resistance. BioMed Research International, 2018. https://www.hindawi.com/journals/bmri/2018/7656752/
- Lozano, T. C. J. (2016). Examen general de orina: una prueba útil en niños. Revista de la Facultad de Medicina, 64(1), 137-147. http://www.scielo.org.co/scielo.php?pid=S0120-00112016000100019&script=sci_arttext
- Luu, T., & Albarillo, F. S. Asymptomatic Bacteriuria: Prevalence, Diagnosis, Management and Current Antimicrobial Stewardship Implementations. The American Journal of Medicine, 236-244. https://www.sciencedirect.com/science/article/abs/pii/S0002934322002480
- Medina, M., & Castillo, E. (2019). An introduction to the epidemiology and burden of urinary tract infections. Therapeutic Advances in Urology, 11, 1756287219832172. https://journals.sagepub.com/doi/full/10.1177/1756287219832172
- Moore, A., Doull, M., Grad, R., Groulx, S., Pottie, K., Tonelli, M., … & Thombs, B. D. (2018). Recommendations on screening for asymptomatic bacteriuria in pregnancy. Cmaj, 190(27), E823-E830. https://www.cmaj.ca/content/190/27/E823.short
- Paz, V. M., Mangwani, M. S., Martínez, A. M., Álvarez-Hernández, D., Solano-Gálvez, S. G., & Vázquez-López, R. (2019). Pseudomonas aeruginosa: pathogenicity and antimicrobial resistance in urinary tract infection. Revista Chilena de Infectologia: Organo Oficial de la Sociedad Chilena de Infectologia, 36(2), 180-189. https://europepmc.org/article/med/31344154
- Shipman, S. B., Risinger, C. R., Evans, C. M., Gilbertson, C. D., & Hogan, D. E. (2018). High prevalence of sterile pyuria in the setting of sexually transmitted infection in women presenting to an emergency department. Western Journal of Emergency Medicine, 19(2), 282. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC5851500/
- Smaill, F. M., & Vazquez, J. C. (2019). Antibiotics for asymptomatic bacteriuria in pregnancy. Cochrane database of systematic reviews, (11). https://link.springer.com/article/10.1186/s12884-016-1128-0
- Trestioreanu, A. Z., Lador, A., Sauerbrun‐Cutler, M. T., & Leibovici, L. (2015). Antibiotics for asymptomatic bacteriuria. Cochrane Database of Systematic Reviews, (4). https://www.cochranelibrary.com/cdsr/doi/10.1002/14651858.CD009534.pub2/full
- Wiley, Z., Jacob, J. T., & Burd, E. M. (2020). Targeting asymptomatic bacteriuria in antimicrobial stewardship: the role of the microbiology laboratory. Journal of clinical microbiology, 58(5), 10-1128. https://journals.asm.org/doi/abs/10.1128/JCM.00518-18
- Yang, Y., Shigemura, K., Maeda, K., Moriwaki, M., Chen, K. C., Nakano, Y., & Fujisawa, M. (2024). The harmful effects of overlooking acute bacterial prostatitis. International Journal of Urology. https://onlinelibrary.wiley.com/doi/full/10.1111/iju.15390