Logo image
Logo image

Bicarbonatul de sodiu în sarcină: este permis?

4 minute
Bicarbonatul de sodiu poate să reducă arsurile gastrice, să trateze ulcerele bucale și să amelioreze durerile minore în gât. Cât de sigur este în sarcină?
Bicarbonatul de sodiu în sarcină: este permis?
Leonardo Biolatto

Verificat și aprobat de medicul Leonardo Biolatto

Ultima actualizare: 14 ianuarie, 2023

Femeile însărcinate au adesea întrebări despre alimentele și medicamentele pe care le pot consuma, mai ales când se confruntă cu probleme precum arsurile gastrice și refluxul acid. Bicarbonatul de sodiu este cunoscut o alternativă naturală pentru calmarea acidității gastrice, dar poate fi consumat în sarcină?

Un studiu publicat în Journal of Medical Toxicology a arătat faptul că bicarbonatul de sodiu este un antiacid capabil să neutralizeze aciditatea sucurilor gastrice și, prin urmare, să amelioreze simptomele arsurilor la stomac. Îți vom arăta care sunt beneficiile sale și dacă există vreun risc legat de utilizarea lui în timpul sarcinii.

Ce este bicarbonatul de sodiu?

Bicarbonatul de sodiu este un compus alb cristalin care are un gust ușor alcalin. Poate fi găsit în natură, dizolvat în izvoare minerale, iar utilizările sale variază de la gătit, la curățenie și igiena personală.

Sarea Vichy sau bicarbonatul de sodiu poate acționa ca un antiacid, ca un antiseptic care tratează ulcerele bucale și ca un analgezic care tratează durerile ușoare de gât. De asemenea, este utilizat pe scară largă de către sportivii care doresc să-și îmbunătățească performanța în timpul antrenamentelor intense.

Acest produs este solubil în apă, fiind foarte ușor de utilizat. Diluează o linguriță într-o jumătate de pahar de apă. Ideal este să aștepți ca efectul efervescent să dispară înainte de a consuma amestecul. Pentru siguranța ta, este recomandat să consulți un specialist, chiar dacă nu ești însărcinată.

Some figure
Utilizările bicarbonatului de sodiu sunt variate, de la tratarea arsurilor la stomac, până la curățarea locuinței.

Beneficiile bicarbonatului de sodiu

Potrivit cercetărilor publicate în Journal of Maternal-Fetal and Neonatal Medicine, consumul de bicarbonat de sodiu în timpul travaliului crește șansele de naștere vaginală și scade nevoia unei intervenții chirurgicale. Studiul a fost realizat pe 300 de femei. 200 dintre ele au primit oxitocină pentru a accelera contracțiile. 100 de femei au primit oxitocină și bicarbonat de sodiu.

Acestea din urmă au avut cu 17% mai multe șanse de a avea o naștere vaginală, deoarece bicarbonatul poate controla aciditatea uterului, facilitând nașterea naturală. Mecanismele intrinseci ale acestui proces nu sunt clare.

Medicii recomandă bicarbonatul de sodiu în sarcină?

În ciuda celor de mai sus, medicii nu recomandă bicarbonat de sodiu în timpul sarcinii sau al alăptării. Nu există suficiente dovezi științifice pentru a exclude posibilele riscuri pentru sănătatea mamei și a bebelușului.

Vorbim și despre consumul de antiacide care conțin bicarbonat de sodiu, deoarece acestea pot provoca acumularea de lichide și pot crește tensiunea arterială din cauza conținutului ridicat de sodiu. Hipertensiunea arterială asociată cu sarcina este o problemă gravă ce poate declanșa preeclampsia, o afecțiune care pune viața bebelușului în pericol.

Un studiu publicat în revista Best Practice and Research Clinical Gastroenterology afirmă faptul că bicarbonatul de sodiu nu trebuie folosit ca remediu în sarcină. Poate avea efecte teratogene, deci poate provoca malformații fetale.

Riscurile utilizării bicarbonatului de sodiu în sarcină

După cum am precizat mai sus, bicarbonatul de sodiu nu este o opțiune recomandată în timpul sarcinii. De fapt, are o serie de dezavantaje sau efecte secundare, precum:

  • Creșterea tensiunii arteriale și retenția de lichide: bicarbonatul de sodiu conține sare, element care poate crește tensiunea arterială și cauza un număr mare de probleme de sănătate. Sodiul duce la retenție de lichide la nivelul picioarelor și al mâinilor. Edemele pot să încetinească circulația și să reducă aportul de oxigen către țesuturi.
  • Disconfortul gastric: poate provoca durere, gaze și crampe. În plus, poate provoca o senzație intensă de sete. De asemenea, poate genera un efect invers, crescând aciditatea.
  • Interacțiunile medicamentoase: dacă este luat cu anumite medicamente, bicarbonatul de sodiu poate fi periculos. Acesta este cazul medicamentelor antifungice, al preparatelor pe bază de calciu și al sărurilor de litiu. Reducerea acidității stomacului, dacă nu este controlată, duce la absorbția slabă a nutrienților.
  • Alcaloza sistemică: aportul excesiv de bicarbonat de sodiu poate crește pH-ul organismului și provoca alcaloză. Este o problemă sistemică ce poate genera insuficiență multi-organică și deces.

Descoperă: Suplimentele nutritive în sarcină și alăptare

Some figure
Aciditatea apare din cauza modificărilor organelor interne. Dieta este cea mai bună modalitate de a controla simptomul.

Ce să reții despre bicarbonatul de sodiu luat în sarcină?

Deși bicarbonatul de sodiu este un compus utilizat în mod obișnuit, trebuie restricționat în timpul sarcinii și al alăptării. Experții spun că nu există suficiente dovezi care să susțină consumul acestuia și să excludă riscurile (creșterea tensiunii arteriale, disconfortul gastric și interferența cu o serie de medicamente importante).

Cu toate acestea, un studiu a legat aportul de bicarbonat de sodiu de o șansă crescută de a avea o naștere vaginală. În ciuda acestui fapt, consumul trebuie să fie recomandat și supravegheat de medic. Această opțiune este folosită ca tratament pentru reflux, pentru a reduce simptomele și pentru a preveni migrarea acidului din stomac în esofag.


Toate sursele citate au fost revizuite în profunzime de către echipa noastră pentru a asigura calitatea, fiabilitatea, actualitatea și valabilitatea lor. Bibliografia acestui articol a fost considerată fiabilă și precisă din punct de vedere academic sau ştiinţific.


  • Al-Abri, S. A. & Olson, K. R. (2013). Baking soda can settle the stomach but upset the heart: case files of the Medical Toxicology Fellowship at the University of California, San Francisco. Journal of Medical Toxicology9(3), 255-258. Disponible en: https://link.springer.com/article/10.1007/s13181-013-0300-4
  • Mahadevan, U. (2007). Gastrointestinal medications in pregnancy. Best practice & research Clinical gastroenterology21(5), 849-877. Disponible en: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/17889812/
  • Wiberg-Itzel, E., Wray, S. & Åkerud, H. (2018). A randomized controlled trial of a new treatment for labor dystocia. The Journal of Maternal-Fetal & Neonatal Medicine31(17), 2237-2244. Disponible en: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/28587493/

Acest text este oferit numai în scop informativ și nu înlocuiește consultarea cu un profesionist. În caz de îndoieli, consultați-vă cu specialistul dvs.