Boala Alzheimer și tiparele de somn
Maladia Alzheimer este principala cauză a demenței. Printre multe alte simptome, maladia poate provoca și tulburări de somn. Care este legătura dintre boala Alzheimer și tiparele de somn?
În acest articol, vom discuta despre cele mai frecvente modificări ale somnului de care pot suferi persoanele cu boala Alzheimer.
Ce este boala Alzheimer?
Boala Alzheimer este forma de demență cel mai frecvent întâlnită la nivel global. În întreaga lume, aproximativ 48 de milioane de oameni suferă de maladia Alzheimer. În plus, având în vedere creșterea speranței de viață, se estimează că numărul bolnavilor va crește și mai mult în următorii câțiva ani.
Prin definiție, boala provoacă o deteriorare cognitivă care afectează viața normală a persoanei, fie în plan personal, social sau profesional. Maladia duce la formarea de depozite de proteine în jurul neuronilor, precum și la moartea celulară și la imposibilitatea comunicării neuronale.
Din punct de vedere clinic, boala cauzează pierderea memoriei. Acesta este principalul simptom, dar maladia se poate manifesta și în multe alte moduri. Unele dintre simptomele care însoțesc pierderea memoriei sunt schimbările de limbaj și comportament. Acest lucru poate implica și modificarea tiparelor de somn.
Citește mai mult:
Boala Alzheimer și tiparele de somn
În mod normal, tulburările de somn evoluează odată cu boala. Cu toate acestea, tipul modificărilor și impactul pe care îl au asupra pacientului au legătură cu tipul de persoană și stadiul bolii în care aceasta se află.
Modificările somnului în boala Alzheimer pot fi împărțite în diferite tipuri:
- Schimbări în arhitectura somnului: Acestea sunt legate de fazele somnului. La persoanele cu maladia Alzheimer, fazele de somn profund sunt reduse. Apar treziri frecvente. De asemenea, există mai puține faze ale somnului REM și mai multe faze ale somnului non-REM.
- Modificări ale respirației: Acestea pot include sforăitul, hipopneea și sindromul de apnee/hipopnee obstructivă în somn (OSAHS). S-a constatat că pacienții cu boala Alzheimer înregistrează o rată mult mai mare a acestor afecțiuni în comparație cu persoanele sănătoase. Medicii trebuie să studieze independent aceste afecțiuni, deoarece tratamentul este specific și paralel cel de bază.
- Sindromul picioarelor neliniștite: Reprezintă momentul în care persoana afectată trebuie să își miște picioarele în mod constant sau periodic atunci când urmează să doarmă. În plus, acest sindrom poate fi însoțit și de coșmaruri.
Modificarea tiparelor de somn
Boala Alzheimer provoacă o schimbare a ritmurilor biologice. Aceasta evoluează odată cu boala, fiind mai vizibilă pe măsură ce boala avansează.
Faptul că ritmurile biologice se schimbă provoacă somnolență pe tot parcursul zilei. Pacienții pot dormi în timpul zilei. Acest lucru poate determina înmulțirea problemelor sociale, deoarece devine mai greu să întrețină conversații și să relaționeze cu oamenii în mod normal.
În plus, această stare de somnolență și somnul în timpul zilei pot face ca persoana afectată să doarmă mai puțin noaptea. Se va trezi mai des, va fi neliniștită și va merge prin casă.
Sindromul Sundown în boala Alzheimer
O schimbare specifică a ritmurilor biologice este sindromul Sundown. Pacienții cu demență încep să prezinte simptome mai grave aproape de sfârșitul zilei, în special în ceea ce privește comportamentul. Aceștia devin mult mai agitați. Pe lângă neliniște și nervozitate, pot suferi de halucinații, amăgiri, frică inexplicabilă sau chiar crize de furie. Până la 20% dintre pacienții cu demență au episoade ale acestui sindrom.
Citește mai mult:
Ce este de făcut în privința somnului
Deși este cel mai cunoscut simptom al bolii, maladia Alzheimer nu se manifestă doar prin pierderea memoriei. Multe simptome pot însoți tulburarea și se pot manifesta diferit la fiecare pacient. Ca întotdeauna, este extrem de important ca fiecare persoană să obțină un diagnostic adecvat, să meargă la controale periodic și să îi prezinte medicului toate simptomele pe care le experimentează.
Pentru fiecare caz, un specialist ar trebui să decidă care este cel mai bun tratament. În cazul acestui tip de boală, este posibil să fie nevoie ca tratamentul să fie ajustat de mai multe ori pentru a avea cel mai bun efect.
Toate sursele citate au fost revizuite în profunzime de către echipa noastră pentru a asigura calitatea, fiabilitatea, actualitatea și valabilitatea lor. Bibliografia acestui articol a fost considerată fiabilă și precisă din punct de vedere academic sau ştiinţific.
- Carvalho DZ, St Louis EK, Knopman DS, Boeve BF, Lowe VJ, Roberts RO, et al. Association of excessive daytime sleepiness with longitudinal β-Amyloid accumulation in elderly persons without dementia. JAMA Neurol. 2018 Jun 1;75(6):672–80.
- Alzheimer y sueño – Adsalutem Institute [Internet]. [cited 2020 Mar 10]. Available from: http://www.adsalutem.institute/salud-y-sueno/alzheimer-y-sueno/
- Mander BA, Winer JR, Walker MP. Sleep and Human Aging. Vol. 94, Neuron. Cell Press; 2017. p. 19–36.
- Custodio N. Alteraciones del sueño, envejecimiento anormal y enfermedad de Alzheimer. Rev Neuropsiquiatr [Internet]. 2017 Dec 21 [cited 2020 Mar 10];80(4):223. Available from: http://www.upch.edu.pe/vrinve/dugic/revistas/index.php/RNP/article/view/3236
- Trastornos del sueño en el anciano y en las demencias [Internet]. [cited 2020 Mar 10]. Available from: http://scielo.isciii.es/scielo.php?pid=S1137-66272007000200014&script=sci_arttext&tlng=pt
- Niu, Hao, et al. “Prevalencia e incidencia de la enfermedad de Alzheimer en Europa: metaanálisis.” Neurología 32.8 (2017): 523-532.
- Echávarri, C., and M. E. Erro. “Trastornos del sueño en el anciano y en las demencias.” Anales del Sistema Sanitario de Navarra. Vol. 30. Gobierno de Navarra. Departamento de Salud, 2007.
Acest text este oferit numai în scop informativ și nu înlocuiește consultarea cu un profesionist. În caz de îndoieli, consultați-vă cu specialistul dvs.