Când este necesar să adopți o dietă săracă în fibre?
 

Când este necesar să adopți o dietă săracă în fibre?

Ca regulă generală, prezența fibrelor în dietă este benefică. Totuși, există și excepții. Vă spunem care sunt acestea!
Când este necesar să adopți o dietă săracă în fibre?
Saúl Sánchez Arias

Scris și verificat de nutriționistul Saúl Sánchez Arias.

Ultima actualizare: 21 decembrie, 2022

În unele situații, este necesar să urmați o dietă săracă în fibre. Vorbim despre o substanță importantă pentru menținerea sănătății intestinale corespunzătoare. Cu toate acestea, în anumite momente, există contraindicații. Temporar, este necesar să se limiteze aportul de fibre pentru a gestiona adecvat anumite probleme de sănătate pe care le vom aminti mai jos.

În orice caz, înainte de a începe, ideal este să aveți un consum zilnic de 25 grame de fibre. Mediul intern va funcționa optim, cel puțin în ceea ce privește sănătatea sistemului digestiv. Asimilarea fibrelor nu numai că previne constipația, ci este și cheia absorbției anumitor nutrienți. Deci, când trebuie să reduceți aportul de fibre?

Dietă săracă în fibre în caz de disbioză

Primul dintre scenariile în care consumul de fibre trebuie redus este cel al disbiozei intestinale. Disbioza este o înmulțire bacteriană excesivă a microorganismelor patogene, ceea ce dă naștere la probleme digestive.

Fibra este principalul substrat energetic pentru bacteriile care locuiesc în tubul digestiv, dar dezvoltarea pe care o promovează nu este selectivă. Dacă bacteriile nocive s-au înmulțit în exces, prezența substanței menționate în dietă este contraproductivă.

Trebuie remarcat faptul că există mai multe tipuri de disbioză. Unele sunt cauzate de o pierdere a densității generale a microorganismelor. În acest context, nu este necesară limitarea aportului de fibre, ci mai degrabă invers.

Desigur, în aproape toate situațiile, este indicat să se suplimenteze cu probiotice. S-a demonstratprobioticele au efecte pozitive asupra funcției digestive, deoarece reușesc să refacă echilibrul în ceea ce privește microorganismele.

În orice caz, înainte de a recurge la o strategie alimentară de acest tip, este indicat să consultați un specialist în nutriție. Poate fi necesară efectuarea unei culturi de scaun pentru a cunoaște cu exactitate cauza problemei și pentru a o putea ataca eficient.

Nu trebuie ignorat faptul că există multe patologii intestinale care prezintă simptome similare, așa că obținerea unui diagnostic precis este vitală.

Disbioză intestinală
În majoritatea cazurilor de disbioză intestinală, este esențial să se limiteze aportul de fibre. În caz contrar, situația se poate agrava.

Limitați fibrele în caz de boală inflamatorie intestinală

Atunci când există patologii intestinale de tip inflamator, este necesar să se modereze foarte mult consumul de fibre. Aceste tipuri de boli au o componentă autoimună și nu sunt pe deplin cunoscute.

Ceea ce se știe este că suprimarea elementelor precum glutenul și fibrele poate îmbunătăți tratamentul, deoarece favorizează controlul simptomelor. Un studiu publicat în Journal of Gastroenterology and Hepatology confirmă acest lucru.

Totul depinde foarte mult și de toleranța la nivel individual. La unele persoane, fibrele cauzează balonare, dureri abdominale și o mulțime de gaze. Dar nu este întotdeauna așa. În alte cazuri, sunt bine tolerate, în special cele de tip solubil. Acest lucru va depinde foarte mult de tipul de patologie și de caracteristicile genetice ale fiecăreia.

Este esențial să subliniem că suprimarea continuă a aportului de fibre are consecințe negative asupra sănătății pe termen mediu. După cum am menționat, această substanță este principalul substrat energetic al bacteriilor care locuiesc în tubul digestiv.

Dacă acestea nu reușesc să se reproducă, este posibil ca procesele digestive să fie afectate, așa cum demonstrează cercetările publicate în The Journal of Medical Investigation.

Obstrucția intestinală și o dietă săracă în fibre

Nu trebuie să trecem cu vederea nici situațiile de obstrucție intestinală. În acest caz, există o problemă mecanică care nu permite trecerea corectă a scaunului prin tubul digestiv.

Uneori, necesită tratament chirurgical. Este necesară adaptarea dietei. Cel mai bine este să serviți mese dese și mici din punct de vedere al volumului, cu puține fibre.

Fibrele sunt o substanță nedigerabilă care mărește mult volumul scaunului. Acest lucru este pozitiv deoarece permite stimularea mecanoreceptorilor intestinului și intensifică mișcările peristaltice pentru a evita constipația.

În ciuda celor de mai sus, în caz de stenoză sau obstrucție mecanică, scaunul se poate bloca. Medicul sau nutriționistul va impune restricționarea consumului de fibre.

În general, este indicat să vă ajustați dieta și să reintroduceți fibrele progresiv, pe măsură ce problema se rezolvă, pentru a evita daunele. De fapt, lipsa fibrelor este mai îngrijorătoare decât prezența lor în anumite cazuri patologice.

Alimente ce conțin fibre
Limitarea aportului de fibre depinde de fiecare caz în parte. Prin urmare, este recomandat să consultați un medic.

Ce alimente au fibre?

Trebuie să definim care sunt alimentele cu cea mai mare cantitate de fibre:

Desigur, nu în toate aceste produse există aceeași relație între fibra solubilă și fibra insolubilă. Unele legume (cum ar fi legumele crucifere) și alimente precum leguminoasele conțin fibre care au o capacitate mare de fermentare.

Acestea provoacă adesea gaze, așa că acele persoane cu predispoziție la acest simptom ar trebui să aibă grijă la consum, mai ales dacă provoacă durere și disconfort.

Nu trebuie să consumați fibre în mod excesiv

După cum ați văzut, există o serie de cazuri în care se recomandă reducerea temporară a consumului de fibre pentru a îmbunătăți gestionarea diferitelor patologii și a preveni complicațiile asociate.

Datorită acestei strategii, gazele și durerile abdominale vor fi reduse. Desigur, diagnosticul trebuie să fie corect și strategia să fie întotdeauna supravegheată de un profesionist.


Toate sursele citate au fost revizuite în profunzime de către echipa noastră pentru a asigura calitatea, fiabilitatea, actualitatea și valabilitatea lor. Bibliografia acestui articol a fost considerată fiabilă și precisă din punct de vedere academic sau ştiinţific.


  • Judkins, T. C., Archer, D. L., Kramer, D. C., & Solch, R. J. (2020). Probiotics, Nutrition, and the Small Intestine. Current gastroenterology reports22(1), 2. https://doi.org/10.1007/s11894-019-0740-3
  • Gibson P. R. (2017). Use of the low-FODMAP diet in inflammatory bowel disease. Journal of gastroenterology and hepatology32 Suppl 1, 40–42. https://doi.org/10.1111/jgh.13695
  • Kataoka K. (2016). The intestinal microbiota and its role in human health and disease. The journal of medical investigation : JMI63(1-2), 27–37. https://doi.org/10.2152/jmi.63.27

Acest text este oferit numai în scop informativ și nu înlocuiește consultarea cu un profesionist. În caz de îndoieli, consultați-vă cu specialistul dvs.