Care este diferența dintre prebiotice și probiotice?

Prebioticele și probioticele acționează în mod diferit, dar complementar. În articolul de azi, îți explicăm care este rolul acestor microorganisme, precum și care sunt alimentele din care le putem obține.
Care este diferența dintre prebiotice și probiotice?

Ultima actualizare: 08 Mai, 2020

Deși ambele sunt benefice pentru sănătate, diferența dintre prebiotice și probiotice constă în funcțiile pe care le îndeplinesc și în alimentele care le conțin.

Milioane de microbi trăiesc în organismul nostru, alcătuind microbiota. O mare parte dintre aceștia se află în intestine, fiind cunoscuți drept flora intestinală. Bacteriile intestinale se împart în două categorii: nocive și benefice. Primele pot cauza probleme precum diareea, infecțiile sau chiar putrefacție intestinală. În schimb, bacteriile benefice:

  • Le țin sub control pe cele nocive
  • Stimulează sistemul imunitar
  • Reduc prezența gazelor intestinale
  • Îmbunătățesc digestia

În plus, organismul uman are nevoie de bacterii benefice pentru a sintetiza anumite vitamine și a absorbi nutrienți. Așadar, ca să ne putem bucura de o stare optimă de sănătate, este foarte important să ne menținem flora intestinală sănătoasă și echilibrată. Care este rolul prebioticelor și al probioticelor în acest proces? În cele ce urmează, îți vom explica în detaliu.

Diferența principală dintre prebiotice și probiotice

Ca să-ți menții flora intestinală în stare optimă, trebuie să îndeplinești două condiții:

  • Să consumi alimente probiotice pentru a-ți mări rezerva de microorganisme benefice.
  • Să consumi alimente prebiotice, astfel încât acele microorganisme benefice să aibă suficientă hrană.

Aceste condiții însumează și diferența dintre prebiotice și probiotice. În cele ce urmează, îți vom prezenta mai multe informații despre acest subiect, inclusiv care sunt principalele alimente prebiotice și probiotice.

Prebioticele, „hrana” florei intestinale

Castron din lemn cu semințe de chia

Prebioticele reprezintă ingredientele nedigerabile ale alimentelor, care ajung intacte în colon. Acolo, acestea devin hrana bacteriilor intestinale care pot produce enzimele necesare pentru a le descompune. Prebioticele ajută bacteriile intestinale să se dezvolte și le susțin funcțiile, aducând beneficii gazdei (în acest caz, omul).

Un aliment este considerat prebiotic dacă îndeplinește trei condiții:

  • Nu poate fi descompus sau absorbit în stomac sau în intestinul subțire.
  • După ce ajunge intact în colon, bacteriile din această regiune îl pot fermenta.
  • Procesul de fermentație trebuie să favorizeze activitatea și proliferarea unor bacterii intestinale benefice pentru corpul uman.

Până în prezent, cele mai studiate prebiotice sunt fibrele din componența alimentelor de origine vegetală, în special fructooligozaharidele, galactooligozaharidele și inulina.

Însă putem găsi substanțe benefice pentru flora intestinală în multe alimente:

  • Unele fibre din componența cepei, a prazului, a sparanghelului, a anghinarelor, a semințelor de chia și de in, a cartofilor, a morcovilor și a merelor, printre altele;
  • Polifenolii din cacao, fructe de pădure și condimente;
  • Grăsimile din uleiul de măsline, fructele oleaginoase sau peștele gras.

Ce sunt probioticele?

Acum că știi ce sunt prebioticele, este cazul să aflăm mai multe despre probiotice pentru a putea înțelege în ce constă diferența dintre acestea. În primul rând, cuvântul „probiotic” înseamnă „pro-viață”.

Cea mai cunoscută definiție a probioticelor a fost formulată de către Organizația Mondială a Sănătății (OMS) și Organizația pentru Alimentație și Agricultură a Națiunilor Unite. Conform acestora, probioticele sunt „microorganisme vii care, odată administrate în cantități adecvate, oferă beneficii pentru sănătatea gazdei lor”.

Aici nu este vorba de a hrăni microbiota, ci de a o aproviziona cu noi bacterii. Majoritatea probioticelor sunt bacterii utile în fermentație. Cele mai studiate aparțin speciilor Lactobacillus și Bifidobacterium.

Poți obține probiotice consumând anumite alimente sau suplimente alimentare.

Principalele alimente probiotice

Căni din lemn cu iaurt simplu
Iaurtul simplu este unul dintre cele mai populare și accesibile alimente probiotice. Însă bacteriile din componența sa se găsesc și în alte alimente, precum și în suplimente.

Unul dintre cele mai ieftine alimente probiotice este iaurtul. Nu trebuie să-l combini cu niciun alt ingredient, deoarece un iaurt simplu de calitate va conține atât lactobacili, cât și streptococi. Și chefirul constituie o variantă excelentă, acesta fiind bogat în diferite tipuri de bacterii.

O altă  sursă utilă de probiotice este reprezentată legumele fermentate, cum ar fi varza murată, castraveții murați și murăturile. În plus, bucătăriile asiatice ne oferă miso (pastă de boabe de soia fermentate) și tempeh (boabe de soia fermentate). Nu în ultimul rând, o sursă neașteptată de probiotice este Kombucha, o băutură ușor acidulată care a devenit foarte populară.

Ar putea să te intereseze:

6 gustări sănătoase înainte de culcare

Concluzii

Cel mai bun mod de a însuma diferența dintre prebiotice și probiotice este să spunem că acestea au roluri diferite, dar complementare. Așadar, organismul tău nu va avea de câștigat dacă alegi să consumi doar alimente probiotice, însă nu hrănești bacteriile obținute astfel cu prebiotice.

Încearcă să fii la curent cu cele mai noi descoperiri științifice. Există din ce în ce mai multe studii legate de prebiotice și probiotice, iar cercetătorii obțin noi informații în mod regulat.

S-ar putea să te intereseze...
Cum să-ți refaci flora intestinală în mod natural
Doza de Sănătate
Citește pe Doza de Sănătate
Cum să-ți refaci flora intestinală în mod natural

Anumite obiceiuri pot distruge flora intestinală, drept pentru care este esențial să consumi alimente sau suplimente care ajută să refaci flora int...



  • Sanders ME., Merenstein DJ., Reid G., Gibson GR., et al., Probiotics and prebiotics in intestinal health and disease: from biology to the clinic. Nat Rev Gastroenterol Hepatol, 2019. 16 (10): 605-616.
  • Wilkins T., Sequoia J., Probiotics for gastrointestinal conditions: a summary of the evidence. Am Fam Physician, 2017. 96 (3): 170-178.
  • Abraham BP., Quigley EMM., Probiotics in inflammatory bowel disease. Gastroenterol Clin North Am, 2017.
  • 2014. 4;6328.