Care sunt efectele zgomotului asupra sănătății?
 

Care sunt efectele zgomotului asupra sănătății?

Zgomotul ne deranjează. Ne schimbă metabolismul și ne stresează. Ce putem face pentru a reduce efectele sale asupra sănătății?
Care sunt efectele zgomotului asupra sănătății?
Leonardo Biolatto

Scris și verificat de medicul Leonardo Biolatto.

Ultima actualizare: 27 mai, 2022

Observatorul de Sănătate şi Mediu din Andaluzia (OSMAN) afirmă că principala sursă de zgomot este traficul. Claxoanele, motoarele și rularea roților pe drumuri produc un zgomot asurzitor. Care sunt efectele zgomotului asupra sănătății?

De la modificările metabolice ale celulelor responsabile de primirea stimulului acustic, până la complicații psihologice din cauza disconfortului pe care sunetul strident și persistent îl provoacă, există o serie de pericole pentru sănătate. Cu siguranță ți s-a întâmplat dacă locuiești în oraș.

Efectele zgomotului asupra sănătății nu sunt de neglijat. Și, deși este o contaminare pe care puțini o raportează și o măsoară, este totuși o poluare, cu tot ceea ce presupune aceasta.

Efectele zgomotului asupra sănătății

Pierderea precoce a auzului

Institutul Național de Sănătate din Statele Unite precizează că expunerea frecventă la anumiți decibeli are ca efect distrugerea mai multor celule responsabile de auz. Aceste celule sunt suprastimulate, până când își modifică metabolismul. Rezultatul este o deficiență a capacității lor de a traduce semnalele.

Structurile cele mai deteriorate de zgomotul extern sunt cele care detectează sunete de înaltă frecvență. Pacienții afectați aud mai greu acele sunete.

Tonurile de înaltă frecvență sunt cele pe care le emitem într-o conversație. Prin urmare, putem spune că unul dintre efectele zgomotului asupra sănătății este întreruperea comunicării cu alte ființe umane. Ne pierdem auzul înainte de vreme.

Celulele care își schimbă metabolismul pot muri. Dacă mor, nu se regenerează. Prin urmare, pierderea lor devine permanentă.

Bătrână care nu mai aude bine

Zgomotul și stresul

Zgomotul ne stresează. Persistența sunetelor enervante ne face neliniștiți, ne pune într-o dispoziție proastă și ne împiedică să ne concentrăm asupra activităților care necesită efort mintal.

Printre efectele zgomotului asupra sănătății, nu trebuie să pierdem din vedere neuroinflamația. Potrivit unei investigații din 2016, există cazuri de deficiențe de auz care ar putea fi legate de inflamația cronică a căilor nervoase care transportă informații sonore de la ureche la creier.

Această neuroinflamație afectează direct abilitățile cognitive și starea de spirit. Este normal să te simți iritat sau nervos după ce ai fost expus la o sursă mare de decibeli o mare parte a zilei.

Zgomotul afectează și somnul. Și, dacă dormim prost, ne stresăm.

Zgomotul poate perturba faza de mișcare rapidă a ochilor (REM). Această fază este esențială pentru ca ființa umană să fixeze amintirile, să recupereze cunoștințele și să proceseze informațiile care au fost colectate în timpul stării de veghe. O deficiență în această etapă de odihnă declanșează probleme legate de amnezie, tulburări de învățare, dureri de cap și chiar predispune la obezitate.

Este clar că zgomotul are un impact puternic asupra sănătății mintale. Apar efectele neurologice specifice. De exemplu, la locul de muncă. Birourile cu mulți decibeli au o productivitate mai scăzută a angajaților, care își pierd concentrarea mai repede și memorează sarcinile cu dificultate.

Așadar, dacă îmbinăm performanțele slabe la muncă cu odihna insuficientă și iritabilitatea, este logic să ne simțim stresați. Stresul crește riscul de evenimente cardiovasculare, așa că fizicul suferă odată cu mintea.

Efectele zgomotului asupra sănătății copiilor

Copiii nu sunt imuni la efectul zgomotului. Pot apărea consecințe fizice și psihice, la fel ca la adulți.

Importanta reglării intensității sunetelor în școli, în locuri de agrement, acasă și atunci când se folosesc căști cu dispozitive electronice este vitală pentru copii. Nicio etapă de creștere nu este scutită de această problemă, așa cum au descoperit cercetătorii din India.

Pierderea auzului la o vârstă fragedă, chiar și într-o mică măsură, este capabilă să modifice dezvoltarea educațională. Micuții nu observă că aud mai puțin.

Acest lucru îi va face, de asemenea, mai puțin capabili să se concentreze și poate mai puțini capabil să comunice cu semenii.

Următorul pas este modificarea comportamentului. Mulți studenți nu pot rămâne la locul lor în clasă sau nu se pot concentra la teme, deoarece nu pot înțelege pe deplin ceea ce se întâmplă.

Persoană care își acoperă urechile

Ce să faci pentru a te proteja de efectele zgomotului?

Unele măsuri simple ne pot ajuta să suferim mai puțin. Nu putem elimina complet expunerea, deoarece anumiți factori sunt în afara controlului nostru. Dar poate că aceste sugestii vor elimina o parte din stres și vor prelungi viața auzului:

  • Scade volumul: Pare o recomandare evidentă. Dacă nu coborâm volumul acelor dispozitive pe care le folosim zilnic, nu va exista nicio modalitate de a contracara zgomotul. Acest lucru se aplică difuzoarelor și căștilor.
  • Oprește aparatele: Există aparate care fac zgomot constant. Deși nu putem opri frigiderul, de exemplu, putem opri din când în când aerul condiționat. Recomandăm și schimbarea acelor produse vechi care fac prea mult zgomot din cauza uzurii.
  • Folosește protecție pentru urechi: Protecțiile auditive sunt indicate pentru anumite sarcini, dar este posibil să le folosim și în interiorul casei dacă locuim în apartamente care au geam spre stradă.
  • Creează un mediu rezistent la zgomot: Există modificări ale locuințelor care au scopul de a reduce zgomotul. Unele sunt scumpe, dar altele nu. Menționăm geamul dublu, covorașele anti-zgomot, izolația fonică și aplicele de perete fonoabsorbante.

Pune preț pe auz și sănătatea mintală. Acasă, la serviciu sau la școală, pot fi făcute  schimbări pentru a începe să ne protejăm de zgomot!

S-ar putea să te intereseze...
A învăța să prioritizezi: esențial pentru bunăstarea psihică
Doza de Sănătate
Citește pe Doza de Sănătate
A învăța să prioritizezi: esențial pentru bunăstarea psihică

În căutarea bunăstării psihice, este foarte important să adoptăm obiceiuri benefice. A învăța să prioritizezi este unul dintre ele.



  • Jariwala, Hiral J., et al. “Noise pollution & human health: a review.” Noise and Air Pollutions: Challenges and Opportunities, Ahmedabad: LD College of Eng (2017).
  • Clark, Charlotte, Clare Crumpler, and Hilary Notley. “Evidence for environmental noise effects on health for the United Kingdom policy context: a systematic review of the effects of environmental noise on mental health, wellbeing, quality of life, cancer, dementia, birth, reproductive outcomes, and cognition.” International journal of environmental research and public health 17.2 (2020): 393.
  • Fritze, Thomas, et al. “Hearing impairment affects dementia incidence. An analysis based on longitudinal health claims data in Germany.” PLoS One 11.7 (2016): e0156876.
  • Jahncke, Helena, et al. “Open-plan office noise: Cognitive performance and restoration.” Journal of Environmental Psychology 31.4 (2011): 373-382.
  • Gupta, Alok, et al. “Noise pollution and impact on children health.” The Indian Journal of Pediatrics 85.4 (2018): 300-306.
  • Clark, Charlotte, and Katarina Paunovic. “WHO environmental noise guidelines for the European region: a systematic review on environmental noise and quality of life, wellbeing and mental health.” International journal of environmental research and public health 15.11 (2018): 2400.