Care sunt simptomele gastroenteritei?
Simptomele gastroenteritei se caracterizează prin inflamația pe care boala o produce în tractul gastrointestinal. Diareea, vărsăturile, durerile abdominale și crampele musculare sunt probleme frecvente.
Conform studiilor apărute în The New England Journal of Medicine, cele mai frecvente cauze ale acestei boli (90% din focare la adulți) sunt norovirusurile, agenți patogeni cu structură ARN, aparținând familiei Caliciviridae. Astfel, în ciuda a ceea ce ai putea crede, majoritatea focarelor epidemice de gastroenterită sunt cauzate de viruși, nu de bacterii. Din acest motiv, va trebui să cunoști simptomatologia bolii pentru a ști cum să o tratezi în mod eficient.
Letalitatea gastroenteritei
Diverse studii epidemiologice estimează faptul că există între 3 și 5 miliarde de cazuri de gastroenterită în fiecare an în întreaga lume. Aceasta este cu siguranță o cifră considerabilă. Organizația Mondială a Sănătății (OMS) ne avertizează că efectul gastroenteritei este mult mai grav la copiii sub 5 ani.
Iată câteva statistici:
- Bolile diareice sunt a doua cea mai importantă cauză de deces la copiii sub 5 ani, ceea ce se traduce prin aproximativ 525.000 de decese pe an.
- Studiile susțin că cel puțin 453.000 dintre aceste decese apar la sugari din cauza rotavirusului (22% din decese în țări precum Etiopia sau India).
- O proporție semnificativă a acestor decese ar putea fi prevenită prin accesul la apă sigură și salubrizare adecvată în instituțiile publice.
- La nivel mondial, există aproximativ 1,7 miliarde de cazuri de boli diareice la sugari în fiecare an.
Așa cum am spus mai sus, cei mai frecvenți agenți virali care cauzează gastroenterită la adulți sunt norovirusurile, în timp ce copiii sub 5 ani sunt mai sensibili la rotavirus. Dacă vrei să știi cum să faci diferența între simptomele gastroenteritei în funcție de agenții săi cauzali, citește mai departe.
Citește mai mult:
Care sunt simptomele gastroenteritei?
Răspunsul la această întrebare depinde foarte mult de agentul cauzal. Surse precum Biblioteca Națională de Medicină din SUA subliniază faptul că există trei elemente patogene principale: viruși, bacterii și paraziți.
Să aruncăm o privire asupra acestor elemente cauzale.
Gastroenterită virală
Conform studiilor clinice, de obicei, gastroenterita virală (numită și răceala la stomac sau gripa stomacală) cauzată de rotavirus este asimptomatică la adulți, cu o perioadă de incubație de 1 până la 3 zile. În cazurile care prezintă simptome exterioare, acestea durează de la 5 la 7 zile.
Unele dintre simptome sunt următoarele:
- Diaree apoasă fără sânge
- Dureri abdominale și crampe
- Greață și vărsături
- Dureri de cap
- Febră ușoară, între 37 și 38 °C Celsius
Este esențial să știi când să mergi la medic deoarece, deși aceste boli nu necesită, de obicei, niciun fel de intervenție clinică, persoanele sensibile pot necesita tratament de urgență. De exemplu, atât la copii, cât și la adulți, prezența sângelui în vărsături și diaree și incapacitatea de a reține lichide timp de 24 de ore sunt simptome clare care necesită tratament urgent.
Gastroenterită bacteriană
Studiile științifice afirmă faptul că bacteriile din genul Campylobacter sunt cei mai frecvenți agenți cauzali ai gastroenteritei bacteriene. Jumătate dintre infectări apar ca urmare a expunerii la carnea de pasăre contaminată. Alte infecții care prezintă aceleași simptome sunt cele cu Escherichia coli, Salmonella și Shigella.
Biblioteca pentru Sănătate a Veteranilor din Statele Unite a compilat simptomatologia generală a acestui tip de infecție. Unele dintre cele mai frecvente simptome sunt următoarele:
- Diaree apoasă
- Greață și vărsături
- Febră și frisoane
- Durere abdominală
- Sânge în fecale, în cele mai grave cazuri
După cum ai văzut, diferențele dintre gastroenterita virală și bacteriană sunt minime, deși febra și sângele din scaune sunt cele mai frecvente simptome ale celei din urmă.
Desigur, o înrăutățire progresivă, cu o creștere susținută a febrei peste 38 °C Celsius (100 °F), prezența sângelui în scaune și semnele de deshidratare (gură uscată și absența urinei) sunt semne clare că este nevoie de intervenție medicală.
Gastroenterită parazitară
Aceasta este o categorie foarte largă și cuprinde paraziți de la protozoare la tenii, nematode și alți viermi plați, care pot provoca gastroenterită atât la copii, cât și la adulți. Cercetările arată faptul că simptomele acestor tipuri de gastroenterită sunt similare cu cele menționate anterior. Cu toate acestea, apar și semne noi, cum ar fi următoarele:
- Anorexie și scădere în greutate
- Anemie
- Deficiențe de vitamine
În multe cazuri (cum ar fi infecția cu tenie), parazitul se hrănește direct din conținutul intestinelor sau din sângele pacientului.
De asemenea, aceste tipuri de boli durează mai mult decât cele menționate anterior. De exemplu, tenia poate supraviețui în organism timp de doi sau trei ani dacă nu există un tratament antiparazitar.
Gastroenterită neinfecțioasă
Trebuie să menționăm că nu toate episoadele de gastroenterită sunt provocate de agenți infecțioși. Unele dintre situațiile care cauzează această simptomatologie sunt următoarele:
- Consumul de gluten la pacienții celiaci
- Boala Crohn, adică o inflamație a anumitor segmente ale tractului gastrointestinal
- Intoxicația alimentară
- Boala inflamatorie a intestinului (IBD)
Semnele de avertizare care indică necesitatea unui consult medical sunt febra mare, durerile severe, sângele în scaune și deshidratarea.
Citește și:
Ce trebuie neapărat să știi când vine vorba de gastroenterită
Deși acest grup de boli are multe simptome evidente, este necesar un diagnostic medical în toate cazurile severe pentru a aplica cel mai eficient tratament pentru fiecare pacient. În general, prezența deshidratării corpului și a sângelui în scaune sunt semne de avertizare clare ce impun vizita urgentă la medic.
Așadar, pe scurt, simptomele gastroenteritei includ întotdeauna diaree, dureri abdominale și greață, indiferent de agentul cauzal. Cu toate acestea, vor exista întotdeauna variații clare în funcție de agentul cauzal: bacteriile, virușii sau paraziții.
Toate sursele citate au fost revizuite în profunzime de către echipa noastră pentru a asigura calitatea, fiabilitatea, actualitatea și valabilitatea lor. Bibliografia acestui articol a fost considerată fiabilă și precisă din punct de vedere academic sau ştiinţific.
- Glass, R. I., Parashar, U. D., & Estes, M. K. (2009). Norovirus gastroenteritis. New England Journal of Medicine, 361(18), 1776-1785.
- Enfermedades diarréicas, Organización Mundial de la Salud (OMS). Recogido a 20 de agosto en https://www.who.int/es/news-room/fact-sheets/detail/diarrhoeal-disease
- Elliott, EJ (2007 Jan 6). «Acute gastroenteritis in children.». BMJ (Clinical research ed.) 334 (7583)
- Tate JE, Burton AH, Boschi-Pinto C, Steele AD, Duque J, Parashar UD (February de 2012). «2008 estimate of worldwide rotavirus-associated mortality in children younger than 5 years before the introduction of universal rotavirus vaccination programmes: a systematic review and meta-analysis». The Lancet Infectious Diseases 12 (2): 136-41.
- Gastroenteritis, MedlinePLUS.gov. Recogido a 20 de agosto en https://medlineplus.gov/spanish/gastroenteritis.html
- Blacklow, N. R., & Greenberg, H. B. (1991). Viral gastroenteritis. New England Journal of Medicine, 325(4), 252-264.
- Galanis, E (2007 Sep 11). «Campylobacter and bacterial gastroenteritis.». CMAJ : Canadian Medical Association 177 (6): 570-1.
- Gastroenteritis bacteriana, Veteran Health Library. Recogido a 20 de agosto en https://www.veteranshealthlibrary.va.gov/Spanish/DiseasesConditions/Digestive/142,89212_VA
- Sepúlveda, Sofía E., et al. “Enfermedad inflamatoria intestinal: Una mirada inmunológica.” Revista médica de Chile 136.3 (2008): 367-375.
- Meza-Lucas, Antonio, and Francisco Aguilar Rebolledo. “Teniasis humana por Taenia solium.” Revista Mexicana de Patología Clínica y Medicina de Laboratorio 49.2 (2002): 92-99.
- Sáez, Marta Lázaro, Rógger Álvaro Bendezú García, and Marina Torres Almendros. “Enfermedad celiaca.” SESIONES HOSPITALARIAS 2011-2012 COMPLEJO HOSPITALARIO TORRECÁRDENAS (2010): 53.
- Baños, N. D., Pelayo, M. P. M., Baños, P. D., & Vázquez, F. A. R. (1998). Gastroenteritis Parasitaria. Patogenia y signos clínicos. Bovis, (79), 43-59.
Acest text este oferit numai în scop informativ și nu înlocuiește consultarea cu un profesionist. În caz de îndoieli, consultați-vă cu specialistul dvs.