Care sunt simptomele și cauzele disfagiei?

22 Aprilie, 2021
Disfagia se referă la disconfort sau dificultăți la înghițire și apare din mai multe motive. Astăzi, îți vom spune mai multe despre cauzele disfagiei.

Când vorbim despre disfagie, ne referim la o tulburare care face dificilă ingerarea de alimente și lichide. Senzația este similară cu cea a gâtului complet rigid, iar pacienții pot prezenta greață dacă încearcă să se forțeze să înghită. Această problemă pe care o au unele persoane poate duce la o serie de consecințe de care ar trebui să fii conștient/ă. Mai jos, vom discuta despre cauzele disfagiei, precum și despre ce poți face pentru a reduce impactul acesteia.

Cauzele disfagiei

Această tulburare este considerată un sindrom geriatric, fiind deosebit de răspândită în rândul persoanelor în vârstă. Mai jos sunt câteva dintre posibilele cauze ale disfagiei:

  • Tulburări neurologice: Unele boli, precum scleroza multiplă, distrofia musculară, boala Parkinson și altele, pot produce disfagie. Mușchii care participă la actul de a înghiți nu funcționează corect.
  • Cancer: Unul dintre simptomele care pot indica prezența cancerului în gât este dificultatea de a înghiți. Supunerea la tratamente precum radioterapia și chimioterapia poate duce, de asemenea, la aceleași consecințe.
  • Reflux gastroesofagian: Poate produce leziuni ale esofagului, ceea ce duce la cicatrizarea și îngustarea acestui tub.
  • Corpuri străine: Uneori, disfagia poate fi rezultatul obiectelor străine care au rămas blocate în gât. O bucată de carne nemestecată sau lipsa dinților sunt cauze frecvente ale disfagiei.

Vezi și:

Diferențele dintre odinofagie și disfagie

Bărbat cu probleme de înghițire

Acestea sunt doar câteva dintre cauzele disfagiei. Există altele care pot produce această simptomatologie. De exemplu, acalazia, produsă de mușchii esofagului care nu se relaxează corect, poate provoca disfagie.

Acum, după ce am lămurit cauzele posibile ale disfagiei, vom analiza consecințele afecțiunii.

Consecințele disfagiei

După cum am menționat, disfagia afectează o grupă de vârstă care se confruntă deja cu un risc serios. Prin urmare, este important să consulți un medic dacă întâmpini dificultăți la înghițire. În caz contrar, boala poate duce la complicații grave.

Malnutriție

Atunci când o persoană în vârstă suferă de disfagie și nu poate ingera alimente sau lichide, poate deveni grav subnutrită. De fapt, problema poate deveni atât de serioasă, încât persoana poate fi incapabilă să-și înghită propria salivă.

Este important ca dieta persoanei să sufere modificări și să îi fie administrate suplimente orale. În același timp, o resursă pentru prevenirea malnutriției este utilizarea unui tub pentru a administra substanțele nutritive de care pacientul are nevoie.

Probleme respiratorii

Această a doua complicație apare atunci când pacientul inspiră involuntar un aliment care ajunge direct în căile respiratorii. Acest lucru poate face imposibilă respirația, producând insuficiență respiratorie.

Femeie care nu cunoaște cauzele disfagiei

Disfagia poate duce la pneumonită din cauza aspirației, precum și la pneumonie. Aceste situații sunt destul de grave și necesită tratament urgent, având în vedere riscul pe care îl prezintă asupra vieții pacienților vârstnici.

Pentru a trata problemele respiratorii, prevenția este cel mai bun medicament. Prin urmare, este important să fie aplicate manevre compensatorii pentru a reduce aspirația și riscul ca orice aliment să blocheze căile respiratorii.

Vezi și:

Tratamente pentru disfagie

Probleme de reținut

Pe lângă toate cele de mai sus, există anumite probleme care trebuie luate în considerare atunci când o persoană suferă de disfagie. Trebuie să-i oferi pacientului un mediu calm și să eviți distragerea atenției care poate duce la aspirație. Și, mai presus de orice, ar trebui să urmezi indicațiile medicului pacientului.

Dacă ai oricare dintre simptomele care caracterizează disfagia, discută cu medicul specialist. Acest lucru este crucial mai ales dacă aparții unei grupe de risc. Medicul va efectua testele necesare pentru a confirma diagnosticul. Mai mult, el sau ea îți va oferi o serie de recomandări pe care ar trebui să le pui în practică.

Prevenirea este extrem de importantă în aceste cazuri. Anumite exerciții pot îmbunătăți capacitatea unei persoane de a înghiți alimente și lichide.

  • Baena González, Marta, & Molina Recio, Guillermo. (2016). Abordaje de la disfagia en enfermos de alzhéimer. Nutrición Hospitalaria, 33(3), 739-748. https://dx.doi.org/10.20960/nh.286
  • Barbié Rubiera, Amarilis, Marcos Plasencia, Ligia, & Aguilera Martínez, Yolanda. (2009). Disfagia en paciente con enfermedad cerebrovascular. Actualización. MediSur, 7(1), 36-44. Recuperado en 30 de abril de 2019, de http://scielo.sld.cu/scielo.php?script=sci_arttext&pid=S1727-897X2009000100007&lng=es&tlng=es.
  • Suárez-Escudero, J. C., Rueda Vallejo, Z. V., & Orozco, A. F. (2018). Disfagia y neurología:¿ una unión indefectible?. Acta Neurológica Colombiana, 34(1), 92-100.