Tot ce trebuie să știi despre dificultățile de înghițire

28 ianuarie 2020
Tulburările de înghițire se manifestă de obicei cu durere sau dificultăți înghițire. În acest articol, îți vom explica tot ce trebuie să știi despre ele.

Dificultățile de înghițire modifică trecerea alimentelor din cavitatea bucală în stomac. În general, acestea sunt rezultatul unui set de diferite tulburări. Ceea ce au în comun este faptul că afectează puternic procesul de înghițire.

Aceste tulburări, pe lângă faptul că au origini diferite, se pot manifesta și prin simptome variate. Uneori, este evident că există o problemă de înghițire (de exemplu, pacientul nu poate înghiți). În alte cazuri, există pur și simplu o serie de complicații, precum dificultatea de a mânca corect, iar persoana suferindă nu este conștientă de problema pe care o are.

Din păcate, tulburările de înghițire sunt destul de frecvente. Acestea afectează în special persoanele în vârstă și pot provoca probleme grave de sănătate, cum ar fi malnutriția sau deshidratarea. În acest articol, îți vom explica tot ce trebuie să știi despre dificultățile de înghițire.

Procesul de înghițire

Înghițirea este un proces complex care implică diferiți mușchi ai gurii, ai faringelui, ai laringelui și ai esofagului. Scopul este de a muta alimentele pe care le consumăm din cavitatea bucală în stomac pentru a le digera. Pe lângă mușchi, există și diferiți nervi care permit coordonarea mișcării mușchilor implicați.

Înghițirea este împărțită în trei faze: orală, faringiană și esofagiană. Faza orală constă în mestecarea alimentelor. Acest lucru permite corpului să formeze un bol alimentar care trece în faringe. Odată ajuns acolo, începe a doua fază a înghițirii.

Îți recomandăm:

Tratamente naturiste pentru amigdalită

Femeie care experimentează dificultățile de înghițire

În faza a doua, faza faringiană, coordonarea dintre mușchii menționați anterior este deosebit de importantă. Trebuie împiedicată trecerea alimentelor în laringe, deoarece acest lucru poate provoca probleme respiratorii și chiar sufocare. Până în acest punct, înghițirea este un act voluntar.

Apoi, urmează a treia fază. Acțiunea mușchilor face ca bolul alimentar să ajungă în esofag, împiedicându-l să treacă în căile aeriene sau să ajungă în nas. În faza esofagiană, bolul ajunge în stomac datorită peristaltismului. Acest proces constă într-o serie de contracții și relaxări involuntare ale mușchilor care fac ca alimentele să intre în tractul digestiv.

Dificultățile de înghițire

Așa cum am menționat mai sus, dificultățile de înghițire reprezintă o serie de tulburări a căror singură caracteristică comună este afectarea procesului de înghițire. Cu alte cuvinte, acestea pot avea origini multiple și simptome diferite.

Cu toate acestea, cele mai multe tulburări de înghițire provoacă disfagie. Aceasta reprezintă senzația de mâncare care nu alunecă sau care se oprește undeva în gât. Se estimează că aproape 15% dintre persoanele de peste 50 de ani simt disfagie. De asemenea, acesta este unul dintre principalele simptomele ale unei tumori la nivelul esofagului sau al faringelui. Prin urmare, medicul trebuie să examineze atent această situație.

De asemenea, tulburările de înghițire se pot manifesta prin regurgitare nazală sau aspirație, cum ar fi tusea și sufocarea. Uneori, mâncarea care tocmai a fost ingerată este imediat eliminată.

Citește mai mult:

Umflătură la nivelul gâtului: cauze

Femeie care are probleme la înghițire

Alte simptome ale tulburărilor de înghițire

Un alt simptom care se manifestă de obicei în cadrul acestor tulburări este înghițirea dureroasă. Termenul medical pentru aceasta este odinofagie. Înghițirea dureroasă tinde să se manifeste din cauza unei leziuni apărute la nivelul faringelui sau al esofagului. Acest lucru apare frecvent în anumite infecții.

Este important să știi că nu toate tulburările de înghițire se manifestă simptomatic. Așa cum am menționat mai sus, uneori tot ceea ce se poate observa sunt complicațiile care rezultă din modificările procesului de înghițire. De exemplu, sunt frecvente complicațiile respiratorii, deoarece bolul alimentar ajunge în tractul respirator. Aceasta problemă este asociată cu multe infecții, cum ar fi pneumonia.

O altă situație în care tulburările de înghițire nu provoacă simptome tipice este atunci când afectează pacienții care suferă de maladia Parkinson, care au probleme specifice ale sistemului digestiv și nu își pot exprima în mod clar disconfortul. Din această cauză, aceștia tind să sufere de malnutriție și deshidratare.

În general, este important să consulți un medic dacă observi orice tip de problemă care îți afectează procesul de înghițire. Cauzele acestor afecțiuni sunt diverse și este foarte important să primești un diagnostic corect.

  • Definición de deglución – Qué es, Significado y Concepto. (n.d.). Retrieved September 5, 2019, from https://definicion.de/deglucion/
  • Lacau St Guily, J., Périé, S., Bruel, M., Roubeau, B., Susini, B., & Gaillard, C. (2005). Trastornos de la deglución del adulto. Diagnóstico y tratamiento. EMC – Otorrinolaringología, 34(3), 1–19. https://doi.org/10.1016/S1632-3475(05)44288-5
  • Ponce, M., Garrigues, V., Ortiz, V., & Ponce, J. (2007). Trastornos de la deglución: un reto para el gastroenterólogo. Gastroenterología y Hepatología, 30(8), 487–497. https://doi.org/10.1157/13110504
  • Trastornos de la deglución : National Institute of Neurological Disorders and Stroke (NINDS). (n.d.). Retrieved September 5, 2019, from https://espanol.ninds.nih.gov/trastornos/trastornos_de_la_deglucion.htm