Cât de des trebuie să-ți faci analize medicale?
Deși mulți oameni consideră că efectuarea unor analize de sânge nu este necesară pentru că sunt sănătoși, acesta este tocmai motivul pentru care ar trebui să meargă la un control medical. Testele de sânge de rutină sunt utile pentru a detecta bolile suficient de devreme pentru a le putea trata la timp. Cât de des trebuie să-ți faci analize medicale?
Dacă medicul îți solicită analize de sânge de rutină, face acest lucru pentru a căuta semne ale anumitor boli care sunt comune anumitor vârste. Unele componente ale sângelui pot indica prezența bolilor înainte de manifestarea fizică a simptomelor. Acest lucru creează un avantaj uriaș în ceea ce privește tratamentul preventiv și elimină posibilele complicații.
Dacă pacientul suferă deja de o boală cronică, analizele de sânge de rutină permit specialiștilor să monitorizeze progresul afecțiunii și eficacitatea tratamentului prescris.
Sângele este analizat pentru a descoperi starea internă a organismului. Rezultatele se obțin rapid și relativ simplu. Există laboratoare de analize medicale peste tot, testele sunt, în general, accesibile, iar utilitatea lor a fost dovedită științific.
De regulă, persoanele considerate sănătoase trebuie să se supună analizelor de sânge o dată pe an. În schimb, pacienții cu boli cronice vor face acest lucru mai des, mai ales la începutul tratamentului medicamentos.
Ce pot vedea medicii în analizele de sânge?
Când vorbim despre analizele de sânge, ne referim la teste biochimice efectuate asupra țesutului sanguin. Sângele este un țesut lichid care călătorește prin sistemul circulator, care este alcătuit din vene și artere.
Deși este lichid, sângele este compus din:
- Elemente solide. Partea solidă a sângelui este cunoscută și ca elemente formate, cum ar fi globulele roșii, globulele albe și trombocitele.
- Elemente lichide. Partea lichidă a sângelui este plasma.
Citește mai mult:
Oamenii își fac analize de sânge pentru a detecta prezența anumitor boli și pentru a monitoriza evoluția afecțiunilor cronice.
Anumite teste de sânge se concentrează pe partea solidă și analizează celulele acestuia. Numărul de celule roșii, de exemplu, determină câte astfel de celule sunt prezente într-o anumită cantitate de sânge. Numărul de globule albe și trombocite poate fi, de asemenea, determinat.
În plus, analizând sângele la microscop se poate descoperi forma elementelor prezenta în acesta. Celulele roșii din sânge pot fi mai mari sau mai mici și pot prezenta deformări sau particularități care semnalează prezența unei anumite boli.
De asemenea, laboratoarele de analize au numeroase opțiuni pentru a studia partea lichidă a sângelui. Cel mai frecvent se măsoară concentrația plasmatică de zahăr, creatinină, uree, acid uric și lipide. Specialiștii pot măsura și concentrația de ioni, cum ar fi sodiul, magneziul și potasiul.
În urma analizelor de sânge, o persoană poate primi informații despre concentrația hormonală a organismului. Medicul poate solicita analize ale funcției tiroidiene pentru a determina numărul de hormoni produși de glanda tiroidă.
O altă ramură a acestui domeniu este serologia, folosită de laboratoare pentru a detecta prezența bolilor infecțioase sau prezența anticorpilor împotriva acestor boli.
Cât de des trebuie să-ți faci analize medicale în funcție de vârstă?
În fiecare etapă a vieții trebuie să-ți faci anumite analize medicale. Cu alte cuvinte, medicul, pe baza vârstei pacientului, va solicita efectuarea celor mai potrivite teste biochimice pentru acesta. Aceste protocoale au fost stabilite la nivel global și național, în funcție de vârsta la care apar anumite boli. Se presupune că aceste teste permit detectarea majorității bolilor care provoacă decesul sau influențează negativ calitatea vieții.
Să aruncăm o privire la motivele pentru care testele de sânge sunt importante în diferite etape ale vieții.
Analize de sânge recomandate între 20 și 35 de ani
Deși majoritatea bolilor nu se manifestă în această perioadă a vieții, screeningul anual este esențial pentru a preveni viitoarele complicații. Bolile care sunt depistate la timp vor fi mai ușor de tratat.
Testele de laborator pentru această grupă de vârstă includ hemoleucograma completă, funcția renală, starea ficatului, glicemia și profilul lipidic.
Analize de sânge recomandate femeilor însărcinate
La vârsta fertilă, femeile pot rămâne însărcinate. Sarcina este o situație particulară care necesită analize specifice de sânge în fiecare trimestru.
Controalele de rutină în timpul sarcinii includ un număr complet de analize de sânge efectuate cel puțin o dată la trei luni pentru a măsura parametri obișnuiți, precum și pentru a depista infecțiile care pot afecta fătul, cum ar fi toxoplasmoza, sifilisul, hepatita B și SIDA.
Analize de sânge recomandate între 35 și 55 de ani
Această grupă de vârstă trebuie să se supună și altor analize de sânge, deoarece prevalența bolilor cronice crește după vârsta de 40 de ani. Medicii recomandă analize de sânge și teste imagistice, cum ar fi mamografia, testele de patologie, cum ar fi frotiul Papanicolau și testele invazive, cum ar fi colonoscopia.
De obicei, medicii solicită și analize de sânge pentru a detecta dezechilibrele hormonale, în special la femeile care au ajuns la menopauză.
Analize de sânge recomandate după 60 de ani
Prevalența bolilor este mult mai mare la vârstnici. Multe persoane care au peste 60 de ani suferă deja de afecțiuni medicale cronice, motiv pentru care trebuie să se supună des analizelor de sânge.
Te-ar putea interesa:
Există analize de sânge specifice fiecărui grup de vârstă. Acestea pot ajuta la depistarea bolilor specifice respectivei vârste.
Concluzie
A face analize de sânge face parte din rutina unei persoane sănătoase. Dacă cineva suferă de o anumită boală, analizele medicale sunt obligatorii pentru a împiedica evoluția afecțiunii.
După efectuarea unui control de rutină, medicul va ști ce analize de sânge ar trebui să faci în funcție de vârsta și starea ta fizică. Analizele medicale efectuate la timp pot detecta probleme grave și pot preveni situațiile ireversibile care îți pot afecta negativ sănătatea.
Toate sursele citate au fost revizuite în profunzime de către echipa noastră pentru a asigura calitatea, fiabilitatea, actualitatea și valabilitatea lor. Bibliografia acestui articol a fost considerată fiabilă și precisă din punct de vedere academic sau ştiinţific.
- Bush, B., and Encuadernación Cartoné. Interpretación de los Análisis de Laboratorio. Harcourt. Madrid, España, 1999.
- Vives Corrons J., capítulo 3, Examen morfológico de las células sanguíneas, Vives Corrons J., Aguilar J., Manual de Técnicas de laboratorio en Hematología, 4a edición, Barcelona, Editorial Masson, 2014: p.59.
- Becker, K. “Interpretación del hemograma.” Revista chilena de pediatría 72.5 (2001): 460-465.
- Wine Y, Horton AP, Ippolito GC, Georgiou G. Serology in the 21st century: the molecular-level analysis of the serum antibody repertoire. Curr Opin Immunol. 2015;35:89–97. doi:10.1016/j.coi.2015.06.009
- P., MT (2015). INTERPRETACIÓN CLÍNICA DEL HEMOGRAMA. Revista Médica Clínica Las Condes, 26 (6), 713–725. https://doi.org/10.1016/j.rmclc.2015.11.001
- Mías, C., Jürschik, P., Massoni, T., Sadurní, M., Aguilà, J. J., Solá, R., Nuin, C., & Torres, J.. (2003). Evaluación del estado nutricional de los pacientes mayores atendidos en una unidad de hospitalización a domicilio. Nutrición Hospitalaria, 18(1), 6-14. Recuperado en 31 de julio de 2020, de http://scielo.isciii.es/scielo.php?script=sci_arttext&pid=S0212-16112003000100002&lng=es&tlng=es.
- Osvaldo Padilla , MD, MPH, Texas Tech Health Science Center (2018). Pruebas de Sangre: valores normales. Merck and Co., Inc., Kenilworth, NJ, USA. https://www.msdmanuals.com/es/professional/recursos/valores-normales-de-laboratorio/pruebas-de-sangre-valores-normales