Cauzele balonării abdominale

Pentru unii este o chestiune de estetică, iar altora le afectează calitatea vieții. Descoperă care sunt cauzele balonării abdominale și când ar trebui să începi să-ți faci griji!
Cauzele balonării abdominale

Ultima actualizare: 30 Iunie, 2021

Balonarea abdominală este frecventă. Consecințele sale nu sunt de obicei grave, dar afectează calitatea vieții în mod semnificativ. De fapt, mai mult de jumătate dintre cei care suferă de aceasta își modifică rutina. Care sunt cauzele balonării abdominale?

Când ar trebui să fie balonarea un motiv de îngrijorare? Există multe interpretări ale gravității balonării abdominale. Pentru unii este ceva temporar și lipsit de importanță, iar pentru alții este o complicație zilnică. În rândurile de mai jos, îți vom explica tot ce trebuie să știi despre balonarea abdominală.

Cunoștințe anterioare cu privire la balonarea abdominală

Balonarea abdominală, distensia abdominală sau umflarea abdomenului sunt termeni care sunt adesea folosiți în mod interschimbabil. Cu toate acestea, nu înseamnă același lucru.

Medicina face distincție între balonare și distensie. Prima este senzația pe care o are o persoană, sentimentul subiectiv. Distensia abdominală este percepția obiectivă a unei creșteri a dimensiunii abdomenului, care poate fi verificată la un examen fizic.

De asemenea, dorim să precizăm că nu este vorba despre obezitate sau acumularea de țesut gras. Balonarea abdominală afectează deopotrivă persoanele supraponderale și slabe.

Potrivit datelor publicate în 2013 în Journal of Neurogastroenterology and Motility, cercetătorii estimează că până la o treime din populație a avut sau are acest simptom. Cele mai afectate sunt femeile, într-o măsură mai mare decât bărbații.

Cauzele balonării abdominale

După cum subliniază dr. Edith Pérez de Arce, cea mai frecventă cauză a balonării abdominale este mâncatul excesiv. Este o cauză benignă și temporară, fără complicații majore.

Bărbat care nu cunoaște cauzele balonării abdominale
Colonul iritabil, acumularea de gaze și intoleranțele alimentare sunt cauze frecvente ale balonării abdominale.

Cu toate acestea, există și alte cauze de severitate variabilă:

  • Flatulență: din cauza acumulării de gaze intestinale cu dificultate în expulzarea acestora.
  • Sindromul intestinului iritabil: cei care suferă de această problemă experimentează o încetinire a tranzitului intestinal.
  • Lichid în cavitatea abdominală: aceasta este o cauză gravă și, prin urmare, trebuie tratată imediat.
  • Sarcină: în timpul sarcinii, procesul de tranzit intestinal poate încetini și producția de gaze poate crește.
  • Sindromul premenstrual: include un set de simptome ce apar înainte de menstruație. Printre acestea se numără balonarea abdominală. Deși nu este o afecțiune clinică gravă, este destul de incomodă.
  • Intoleranță la lactoză: deoarece intestinul nu este capabil să digere corect lactoza, fermentația în tractul digestiv se intensifică.

Când trebuie să-ți faci griji

Balonarea abdominală este aproape întotdeauna un proces benign. Durează câteva ore și dispare fără ca persoana în cauză să fie nevoită să facă ceva anume. Cu toate acestea, există situații care ascund un proces mai grav.

Dacă balonarea persistă, este cazul să iei măsuri. În cazuri benigne, disconfortul nu trebuie să dureze mai mult de 24 de ore. În cazurile care pun viața în pericol, balonarea persistă mult timp. Mai mult, în condiții cronice (cum ar fi dispepsia), un articol publicat în 2014 de Revista de Ciencias Médicas de Pinar del Río explică faptul că 12 săptămâni reprezintă limita.

Femeie care este balonată
În majoritatea cazurilor, balonarea abdominală are cauze benigne. Cu toate acestea, trebuie să fii conștient/ă de simptomele care pot sugera prezența unei complicații.

Aceste 12 săptămâni se aplică și unor afecțiuni precum boala celiacă sau sindroamele de malabsorbție. Desigur, aceste afecțiuni sunt însoțite de diaree și modificări digestive majore. Gastroenterita are, de asemenea, simptome care merg mână în mână cu balonarea. Poate produce diaree, vărsături și chiar febră.

Ar trebui să te îngrijorezi dacă există dureri intense. Medicii trebuie să excludă probleme precum ciroza (stadiul târziu al cicatricii hepatice), neoplasmul (masă anormală sau tumoră în țesut), cheagurile și trombii. În acest sens, istoricul și prezența factorilor de risc pot ghida profesionistul în stabilirea unui diagnostic corect.

Cum să reduci balonarea abdominală

Întrucât principala cauză a balonării abdominale este mâncatul excesiv, există anumite măsuri pe care le poți lua pentru a o reduce. Printre acestea, Colegiul American de Gastroenterologie recomandă următoarele:

  • Creșterea cantității de fibre în dietă: fructele și legumele îmbunătățesc tranzitul intestinal datorită fibrelor din compoziție. În cazul în care constipația este cauza balonării abdominale, se recomandă creșterea consumului de fibre.
  • Activitatea fizică: practica sportivă îmbunătățește funcționarea tractului digestiv, ajutând la eliminarea gazelor.
  • Hidratarea: consumul zilnic al cantității de apă necesare organismului menține hidratarea mucoaselor intestinale. De asemenea, este important să bei apă necarbogazoasă.
  • Evitarea gumei de mestecat: masticația excesivă poate provoca gaze în tractul digestiv.
  • Mâncatul lent: mesele mari consumate rapid modifică și ele mișcarea intestinală. Medicii ne recomandă să mâncăm încet și să mestecăm foarte bine alimentele.

Mergi la medic în mod regulat pentru a monitoriza balonarea

Este important să discuți cu un profesionist dacă ai întrebări cu privire la cauzele și caracteristicile balonării abdominale. În acest sens, nu îți recomandăm să presupui că este ceva obișnuit sau normal.

Dacă ai îndoieli, deoarece simptomul pare să dureze mai mult sau este însoțit și de alte semne, fă-ți o programare la medic. Între timp, poți aplica măsurile dietetice pe care le-am sugerat pentru a atenua senzația de disconfort.

S-ar putea să te intereseze...
Slăbește și combate balonarea cu ghimbir și lămâie
Doza de Sănătate
Citește pe Doza de Sănătate
Slăbește și combate balonarea cu ghimbir și lămâie

Combinația de ghimbir și lămâie combate balonarea și ajută la slăbit. Descoperă câteva rețete simple pe baza acestor două ingrediente sănătoase!



  • Azpiroz F . Intestinal gas . In: Feldman M , Friedman LS , Brand LJ (eds). Pathophysiology, Diagnosis, Management , 10th edn. Elsevier : Philadelphia, USA , 2015 , pp 242 – 50-
  • Sebastián Domingo, Juan J. Los nuevos criterios de Roma (IV) de los trastornos funcionales digestivos en la práctica clínica. No. ART-2017-98994. 2017.
  • Longstreth GF , Th ompson WG , Chey WD et al. Functional bowel disorders . Gastroenterology 2006 ; 130 : 1480 – 91.
  • Tomé, A. Pardillos, and J. Alcedo González. “Protocolo diagnóstico del meteorismo abdominal.” Medicine-Programa de Formación Médica Continuada Acreditado 12.4 (2016): 203-206.
  • Dr. Larry Szarka & Dr. Michael Levitt. Eructos, distensión abdominal y flatulencia. American College of Gastroenterology 6400 Goldsboro Rd, Bethesda, MD 20817.
  • Morera Negre, Marta María, & Rodríguez López, Medardo. (2014). Dispepsia funcional: caracterización clínico epidemiológica y endoscópica. Revista de Ciencias Médicas de Pinar del Río18(5), 733-742. Recuperado en 12 de julio de 2020, de http://scielo.sld.cu/scielo.php?script=sci_arttext&pid=S1561-31942014000500003&lng=es&tlng=pt.
  • Edith Pérez de Arce O (2017). Functional abdominal bloating/ distension. A practical approach. Gastroenterol latinoam 2017; Vol 28, Supl Nº 1: S 35- S 39. https://gastrolat.org/DOI/PDF/10.0716/gastrolat2017s100007.pdf.
  • Seo AY, Kim N, , Oh DH.  Abdominal Bloating: Pathophysiology and Treatment.  J Neurogastroenterol Motil 2013;19:433-453.  https://doi.org/10.5056/jnm.2013.19.4.433