Cauzele și gestionarea izbucnirilor de furie
Scris și verificat de psihologul Montse Armero
Izbucnirile de furie sunt expresia cea mai vizibilă a frustrării. Ele pot fi o adevărată problemă pentru traiul în comunitate, deoarece provoacă durere celor care le experimentează și celor apropiați. În cele ce urmează, vom discuta despre cauzele și gestionarea izbucnirilor de furie.
Toată lumea poate experimenta furia. Este o emoție universală înnăscută, una dintre cele șase emoții de bază, așa cum a remarcat psihologul Paul Ekman. Problema apare atunci când oamenii simt furie intensă și modul în care aceasta se canalizează este pierderea controlului. Să vedem ce sunt atacurile de furie și să analizăm câteva strategii pentru a le gestiona mai bine!
Izbucnirile de furie
Izbucnirile de furie sunt episoade în care oamenii reacționează disproporționat la furia pe care o experimentează. Principalele caracteristici sunt debutul brusc, pierderea controlului impulsurilor și exprimarea violentă a emoțiilor.
În plus, această violență poate fi verbală (strigăte și insulte) sau fizică (lovirea lucrurilor sau a oamenilor).
Atacurile de furie sunt menționare în Manualul de diagnostic și statistică a tulburărilor mintale (DSM-V) ca tulburare explozivă intermitentă. Următoarele simptome trebuie să fie prezente pentru a îndeplini criteriile de diagnostic:
- Izbucnirile comportamentale recurente se manifestă ca lipsă a controlului impulsurilor și includ atât agresiunea verbală, cât și cea fizică față de obiecte sau ființe.
- Reacția este disproporționată.
- Atacurile de furie nu sunt premeditate.
- Izbucnirile cauzează suferință semnificativă persoanei și afectează performanța muncii și relațiile cu ceilalți sau există un anumit tip de consecință juridică sau financiară.
- Persoana are peste 6 ani.
Izbucnirile recurente de furie nu sunt o consecință a unei alte tulburări mintale. Acestea nu pot fi atribuite unei alte afecțiuni medicale și nu sunt consecința abuzului de substanțe.
Citește mai mult:
Cauze ale izbucnirilor de furie
Conform DSM-V, persoanele care au suferit traume emoționale în timpul copilăriei sau al adolescenței sunt mai expuse riscului de a suferi atacuri de furie.
Tulburarea explozivă intermitentă apare și mai frecvent în rândul rudelor de gradul I ale persoanelor care suferă de izbucniri de furie. De fapt, studiile au arătat o influență importantă a geneticii asupra apariției afecțiunii.
Să nu uităm faptul că exprimarea disproporționată a furiei este prezentă în multe tulburări mintale, cum ar fi schizofrenia sau depresia (Muscatello y Scudellari 2000 citat în Painuly et al 2005). Poate apărea și în diferite tipuri de demență, cum ar fi maladia Alzheimer și anumite tulburări de personalitate și în situații legate de consumul de droguri, cum ar fi sindromul de sevraj.
De ce sunt unii oameni explozivi?
În plus față de cauzele menționate mai sus, numitorul comun al tuturor atacurilor de furie este persoana care le experimentează și percepe situația ca fiind umilitoare. Simte cu adevărat un atac asupra sa sau a celor dragi și astfel reacționează disproporționat.
Factorul declanșator poate fi ceva care ofensează ideologia, valorile, acțiunile, locul de muncă, familia sau chiar echipa preferată. O persoană care percepe o infracțiune și trece printr-o perioadă dificilă poate avea o explozie de furie în orice moment.
Strategii pentru gestionarea izbucnirilor de furie
Persoanele care manifestă o tulburare explozivă intermitentă nu sunt condamnate să sufere permanent. De fapt, psihologia oferă multe instrumente care pot fi utile în controlul impulsurilor. Unele dintre cele mai frecvente sunt următoarele:
- Practicarea meditației și a concentrării atenției poate ajuta la distanțarea de gândurile distorsionate.
- Tehnicile și instrumentele de relaxare, cum ar fi relaxarea progresivă Jacobson, pot fi eficiente pentru ca persoana să învețe să gestioneze mai bine toate aspectele fiziologice activate în cazul unui atac de furie.
- Activitatea fizică ajută semnificativ la eliberarea stresului și crește nivelul transmițătorilor precum dopamina și serotonina, cei care promovează bunăstarea emoțională.
- Formarea abilităților sociale, cum ar fi îmbunătățirea asertivității, este una dintre cele mai eficiente strategii și va permite o comunicare mai bună în situațiile în care poate exista un atac de furie.
- Gândurile distorsionate sunt, în multe cazuri, principalul declanșator care generează reacția explozivă. Detectarea și înlocuirea lor cu gânduri mai funcționale poate fi un mare avantaj.
- Oamenii cu izbucniri de furie nu își pot gestiona bine emoțiile, așa că un alt sfat pentru a le spori bunăstarea este să desfășoare un proces de autocunoaștere; unul în care vor învăța să-și recunoască emoțiile, să le accepte și să le lase să dispară.
Citește și:
Cere ajutor dacă nu te descurci cu gestionarea izbucnirilor de furie
Atacurile de furie nu sunt ușor de gestionat la început. Oamenii simt că aceasta este singura modalitate de a-și exprima furia. Explodează ca o oală sub presiune, indiferent de cât de mult încearcă să se controleze.
Acest lucru provoacă multă frustrare și, în majoritatea cazurilor, regret profund ulterior. Nimănui nu-i place să piardă controlul asupra situației.
Nu ezita să consulți un specialist în sănătate mintală dacă tu sau cineva din jurul tău nu-și poate controla furia. După cum am menționat mai sus, este posibil să învățăm să gestionăm furia într-un mod mai eficient.
Toate sursele citate au fost revizuite în profunzime de către echipa noastră pentru a asigura calitatea, fiabilitatea, actualitatea și valabilitatea lor. Bibliografia acestui articol a fost considerată fiabilă și precisă din punct de vedere academic sau ştiinţific.
- American Psychiatric Association (2018). Manual Diagnóstico y Estadístico de los Trastornos Mentales (DSM-5), 5ª Ed. Madrid: Editorial Médica Panamericana.
- Ekman, P. (1992). Are there basic emotions? Psychological Review, 99(3), 550–553. [fecha de consulta 30 de enero de 2021]. Recuperado de: https://psycnet.apa.org/record/1992-41830-001
- Ellis, A. y Trafate, R.C. (2013). Controle su ira antes de que ella le controle a usted. Barcelona: Paidós.
- López, B., Rodríguez, E., Vázquez, F. y Alcázar, R. J. (2012). Intervención cognitivo conductual para el manejo de la ira. Revista Mexicana de Psicología, 29(1), 97-103. [fecha de consulta 30 de enero de 2021]. Recuperado de: https://www.redalyc.org/pdf/2430/243030189009.pdf
- Painuly, N., Sharan. P y Mattoo, S.K. (2005). Relación de la ira y los ataques de ira con la depresión. Revista de toxicomanías, 45, 11-18. [fecha de consulta 30 de enero de 2021]. Recuperado de: http://diverrisa.es/web/uploads/documentos/optimismo/LA%20IRA.pdf
- Roca, E. (2003). Cómo mejorar tus habilidades sociales, programa de asertividad, autoestima e inteligencia emocional. Valencia: ACDE. [fecha de consulta 30 de enero de 2021]. Recuperado de: https://www.cop.es/colegiados/PV00520/pdf/Habilidades%20sociales-Dale%20una%20mirada.pdf
- Zapata, J.P. y Palacio, J.D. (2016). Trastorno explosivo intermitente: un diagnóstico controversial. Revista colombiana de psiquiatría, 45(3), 214-223. [fecha de consulta 30 de enero de 2021]. Recuperado de: http://www.scielo.org.co/pdf/rcp/v45n3/v45n3a10.pdf
Acest text este oferit numai în scop informativ și nu înlocuiește consultarea cu un profesionist. În caz de îndoieli, consultați-vă cu specialistul dvs.