Cauzele și simptomele atelectaziei
Verificat și aprobat de biotehnologul Alejandro Duarte
Cuvântul atelectazie provine din atele-vs (incomplet) și éktasis (expansiune). Este o tulburare în care o parte a plămânului este lipsită de aer și cedează. Astăzi, îți vom spune totul despre cauzele și simptomele atelectaziei.
Această afecțiune poate implica întregul plămân sau doar o parte (un lob). În general, apare ca urmare a obstrucționării căilor respiratorii sau presiunii asupra părții externe a plămânului. Prin urmare, alveolele se dezumflă sau se umplu cu lichid.
Aceasta este o complicație frecventă atunci când vine vorba de anumite probleme respiratorii. De exemplu, poate apărea la pacienții cu fibroză chistică, tumori la plămâni, operații toracice, etc. De fapt, poate apărea și atunci când o persoană inhalează un obiect străin. Cei care experimentează atelectazie pot avea dificultăți de respirație.
În paragrafele de mai jos, vei descoperi tot ce trebuie să știi despre această boală.
Simptomele atelectaziei
Când vorbim despre cauzele și simptomele atelectaziei, este important să facem diferența între această afecțiune și pneumotorax. Pneumotoraxul apare atunci când aerul scapă din plămâni. Atelectazia este o scădere a cantității de aer cu o pierdere de volum a plămânului afectat, în timp ce pneumotoraxul este prezența aerului în pleură.
Atelectazia nu produce simptome clare. De fapt, atunci când afectează doar o parte a plămânului sau se dezvoltă lent, simptomele pot fi imperceptibile. Pe de altă parte, dacă afectează un număr mare de alveole, atunci simptomele pot fi foarte grave. Același lucru este valabil și atunci când tulburarea se dezvoltă rapid.
Printre simptomele atelectaziei, putem menționa următoarele:
- Respirație dificilă
- Respirație agitată sau superficială
- Tuse
- Respirație șuierătoare
- Durere toracică, care apare mai ales atunci când cauza tulburării este trauma sau pneumonia
- Tahicardie sau hipotensiune (tensiune arterială scăzută)
- Cianoză, care apare din cauza hipoxemiei și este rezultatul unei scăderi a schimbului de gaze
Când respirația devine din ce în ce mai dificilă, atunci trebuie să soliciți asistență medicală.
Cauzele atelectaziei
În primul rând, atelectazia poate fi cauzată de o obstrucție a tuburilor bronșice ale bronhiolelor. Poate apărea și ca urmare a presiunii asupra părții externe a plămânului.
Mai mult, anestezia generală este o altă cauză frecventă. Aceasta schimbă ritmul regulat al respirației și, prin urmare, afectează schimbul de gaze. Așadar, anestezia poate provoca dezumflarea alveolelor. Aproape toți oamenii care suferă o intervenție chirurgicală majoră dezvoltă un anumit grad de atelectazie.
Pentru a menționa cele mai frecvente cauze ale atelectaziei, trebuie să facem distincția între atelectazia obstructivă și non-obstructivă.
Citește și:
Cauzele atelectaziei obstructive
- Corpuri străine: acest lucru este deosebit de frecvent în rândul copiilor, care tind să inspire obiecte mici, cum ar fi piesele jucăriilor.
- Dop mucos: aceasta este o acumulare de mucus în căile respiratorii. Apare adesea în timpul intervențiilor chirurgicale, deoarece imposibilitatea de a tuși face dificilă expulzarea mucusului. De asemenea, multe dintre medicamentele luate pot reduce profunzimea respirației. Prin urmare, mucusul tinde să se acumuleze. La persoanele cu fibroză chistică și astm, dopurile mucoase sunt frecvente.
- Tumori: o tumoare în căile respiratorii determină îngustarea acestora, ceea ce poate duce la obstrucție.
Cauzele atelectaziei non-obstructive
În acest caz, cauzele posibile includ:
- Traumatism: atunci când apare un traumatism, durerea reduce profunzimea respirației și poate duce la comprimarea plămânilor.
- Revărsat pleural: revărsatul pleural constă într-o acumulare de lichid între pleura pulmonară și interiorul peretelui toracic.
- Pneumonie
- Cicatrici pe țesutul pulmonar: leziunile cauzate de boli pulmonare sau intervenții chirurgicale pot produce cicatrici.
Diagnosticul atelectaziei
Pentru diagnosticarea atelectaziei, o explorare clinică adecvată și o radiografie sunt suficiente. În plus, medicii pot folosi o serie de tehnici pentru a confirma diagnosticul sau pentru a determina gradul de severitate a bolii.
Aceste tehnici includ o tomografie computerizată, bronhoscopie, ultrasunete și oximetrie. De fapt, bronhoscopia permite observarea obstrucțiilor și chiar eliminarea blocajului.
Tratamentul atelectaziei
Tratarea atelectaziei variază în funcție de cauza bolii. De fapt, o atelectazie ușoară poate dispărea singură fără tratament. În cazurile care necesită tratament, principalele opțiuni sunt următoarele:
- Eliminarea obstrucției prin bronhoscopie
- Presarea toracelui pentru a slăbi dopurile mucoase
- Medicamente administrate prin inhalare care deschid căile respiratorii. Medicii le prescriu și pentru a reduce mucusul.
- În cazul tumorilor, tratamentul atelectaziei implică tratarea lor.
În unele cazuri, specialiștii prescriu presiunea continuă pozitivă asupra căilor respiratorii (CPAP). Acest lucru este util pentru persoanele care nu pot tuși sau suferă hipoxemie, în general după intervenții chirurgicale.
Descoperă mai mult:
Concluzie
Atelectazia este o tulburare care poate trece cu ușurință neobservată. Cu toate acestea, poate fi și o problemă gravă și rezultatul unei stări subiacente. Prin urmare, este important să cunoști cauzele și simptomele atelectaziei pentru a stabili cel mai bun tratament, dacă este necesar.
Dacă ai dificultăți de respirație, solicită imediat asistență medicală.
Toate sursele citate au fost revizuite în profunzime de către echipa noastră pentru a asigura calitatea, fiabilitatea, actualitatea și valabilitatea lor. Bibliografia acestui articol a fost considerată fiabilă și precisă din punct de vedere academic sau ştiinţific.
- Duggan, M., & Kavanagh, B. P. (2005). Pulmonary atelectasis: a pathogenic perioperative entity. Anesthesiology, 102(4), 838–54. Retrieved from http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/15791115
- Hedenstierna, G., & Edmark, L. (2010, June). Mechanisms of atelectasis in the perioperative period. Best Practice and Research: Clinical Anaesthesiology. https://doi.org/10.1016/j.bpa.2009.12.002
- Magnusson, L. (2003). New concepts of atelectasis during general anaesthesia. British Journal of Anaesthesia, 91(1), 61–72. https://doi.org/10.1093/bja/aeg085
- Schindler, M. B. (2005). Treatment of atelectasis: Where is the evidence? Critical Care, 9(4), 341–342. https://doi.org/10.1186/cc3766
- Peroni, D. G., & Boner, A. L. (2000). Atelectasis: Mechanisms, diagnosis and management. Paediatric Respiratory Reviews, 1(3), 274–278. https://doi.org/10.1054/prrv.2000.0059
Acest text este oferit numai în scop informativ și nu înlocuiește consultarea cu un profesionist. În caz de îndoieli, consultați-vă cu specialistul dvs.