Cauzele, simptomele și tratamentul disartriei

Verificat și aprobat de biotehnologul Alejandro Duarte

Scris de Raquel Lemos Rodríguez

Ultima actualizare: 21 decembrie, 2022

Tulburările de comunicare, cum ar fi bâlbâiala, pot avea multe cauze. În acest articol, vom vorbi despre disartrie, un termen despre care cel mai probabil nu ai auzit niciodată, care se referă la o boală ce afectează mușchii care sunt folosiți pentru a articula sunetele. Care sunt cauzele, simptomele și tratamentul disartriei?

Disartria are cauze diferite și o simptomatologie importantă. De fapt, cu cât este diagnosticată mai rapid, cu atât mai repede poți începe un tratament care îți permite să abordezi această tulburare și să o ameliorezi.

Cauzele disartriei

Pentru a explica cauzele disartriei, vom lua ca referință articolul „Disartria”. Acesta explică diferitele situații care pot provoca apariția acestei tulburări. Le vom clasifica astfel:

• Boala Parkinson. Mișcările lente, precum și tremurăturile care apar în starea de repaus, pot provoca o articulare monotonă a sunetelor, scăderea volumului vocii și lipsa accentuării cuvintelor.
• Leziuni cerebrale. Traumatismele la nivelul capului pot provoca leziuni cerebrale care, la rândul lor, generează disartrie cu o voce nazală, o articulare a cuvintelor frecvent întreruptă sau tulburări de accentuare a cuvintelor.
• Alte boli. Bolile degenerative și tumorile cerebrale pot provoca distorsiuni în pronunțarea consoanelor, vorbire lentă în cadrul conversațiilor și dificultăți generale de vorbire.

Vezi și:

Trăsături ale copiilor cu dificultăți de învățare

Acestea sunt doar câteva dintre cauzele disartriei, deoarece există și altele. De fapt, accidentul vascular cerebral, paralizia cerebrală sau sindromul Huntington pot provoca unele dintre simptomele pe care le-am menționat deja, dar vom aborda acest aspect în detaliu mai jos.

Cele mai cunoscute simptome ale disartriei

În secțiunea anterioară, am menționat câteva dintre simptomele acestei afecțiuni. Cu toate acestea, acum le vom aprofunda. Multe dintre ele sunt incluse în articolul „Vorbire, limbaj și înghițire în boala Huntington”.

• Vorbitul în șoaptă. O persoană care suferă de această afecțiune nu poate ridica vocea și nu poate vorbi pe un ton normal.
• Vocea nazală. Fără a avea o congestie sau orice altă problemă care împiedică trecerea aerului prin nas, persoana cu această tulburare tinde să vorbească cu o voce nazală foarte evidentă.
• Murmurul. Sunetele cuvintelor sunt modificate sau chiar suprimate.
• Discursul inegal sau anormal. O persoană care suferă de disartrie poate vorbi foarte repede, ceea ce face foarte dificilă înțelegerea mesajului. Dar acest lucru poate alterna cu vorbirea foarte lentă.
• Discursul monoton. Indiferent că pacientul pune întrebări sau exclamă, vocea are întotdeauna același ton.

Dacă o persoană suferă de aceste simptome, va trebui să meargă la un medic. După efectuarea analizelor pe care le consideră adecvate, medicul va stabili dacă aceasta suferă de disartrie. După diagnosticarea acestei tulburări, există diferite modalități de tratare.

Vezi și:

Întârzierile de limbaj la copii: tipuri, simptome și cauze

Tratamentul disartriei

Tratamentul disartriei depinde de cauze și de ceea ce medicul consideră potrivit pentru evoluția satisfăcătoare a pacientului. Cu toate acestea, logopezii joacă un rol foarte important. Aceștia lucrează cu diverse exerciții pentru a îmbunătăți comunicarea (respirație, fonație, prozodie, relaxare, etc.), ajutând la reducerea bâlbâitului, la corectarea ritmului cât mai mult posibil și la reducerea monotoniei în comunicare.

De asemenea, este necesară și intervenția psihologilor, deoarece pacienții cu disartrie pot deveni izolați și pot suferi de depresie din cauza simptomelor de care suferă. Dacă starea este severă, poate necesita intervenție chirurgicală.

Pe scurt, sperăm că acest articol te va ajuta să descoperi această tulburare de comunicare rar întâlnită. De asemenea, dacă ai oricare dintre simptomele menționate mai sus, nu ezita să mergi la medic.