Cauzele, simptomele și tratamentul sindromului antifosfolipidic
Sindromul antifosfolipidic apare atunci când sistemul imunitar creează anticorpi care atacă țesuturile din organism (autoanticorpi). Ca urmare, în artere și vene se formează cheaguri de sânge. Acest lucru determină simptome asociate cu fluxul sanguin scăzut sau obstrucționat. Care sunt cauzele, simptomele și tratamentul sindromului antifosfolipidic?
Boala se manifestă prin episoade de tromboză și avorturi spontane repetate. Din păcate, nu există un tratament specific pentru acest sindrom. Cu toate acestea, există mai multe medicamente care reduc formarea cheagurilor și alte complicații asociate.
Cauza sindromului antifosfolipidic nu este bine definită
Sindromul antifosfolipidic poate apărea din cauza unei boli de bază, cum ar fi o tulburare autoimună. Totuși, există cazuri în care această tulburare nu există. Este posibil să aibă o componentă genetică asociată, așa cum se întâmplă cu multe boli autoimune.
Lupusul eritematos sistemic este afecțiunea asociată cel mai des cu acest sindrom. Alte situații care cresc riscul apariției cheagurilor de sânge sunt:
- Sarcina
- Imobilizarea la pat
- Intervențiile chirurgicale
- Fumatul
- Contraceptivele orale sau terapia de substituție cu estrogeni la menopauză
- Nivel ridicat de trigliceride și colesterol
Cum se stabilește diagnosticul?
Diagnosticul se face prin măsurarea serologică a autoanticorpilor. Aceștia trebuie să apară de cel puțin două ori la rând în sânge la testele efectuate la 12 sau mai multe săptămâni.
Se măsoară diferite tipuri de autoanticorpi:
- Anticardiolipină
- Anti-β2-glicoproteina I
- Lupus anticoagulant
- Alți anticorpi antifosfolipidici care nu sunt măsurați în mod obișnuit
Este posibil ca prezența autoanticorpilor antifosfolipidici să nu aibă niciun simptom. Diagnosticul se confirmă numai în prezența autoanticorpilor și a manifestărilor clinice (tromboză sau complicații ale sarcinii).
Simptomele sindromului antifosfolipidic
Manifestările clinice ale acestui sindrom depind de locul în care se formează cheagurile de sânge. Complicațiile includ următoarele:
- Insuficiență renală
- Boală cerebrovasculară
- Probleme pulmonare sau cardiovasculare
- Dificultăți în sarcină
Cum provoacă autoanticorpii tromboembolism?
Autoanticorpii prezenți în sindromul antifosfolipidic acționează – după cum indică numele lor – împotriva propriilor țesuturi. Astfel, aceștia cresc riscul formării de cheaguri de sânge din cauza leziunilor celulare din vase.
De obicei, tromboza nu apare în absența altor factori care favorizează coagularea, cum ar fi inactivitatea prelungită, prostrația, sarcina sau intervenția chirurgicală. Alți factori de risc sunt următorii:
- Utilizarea estrogenului
- Bolile autoimune asociate
- Obezitatea
- Profilul lipidic alterat
- Hipertensiunea arterială
- Întărirea arterelor (ateroscleroză)
Sindromul antifosfolipidic poate afecta orice pat vascular
Tromboza în sindromul antifosfolipidic poate apărea în orice punct al sistemului cardiovascular. Așadar, poate afecta orice organ din corp. Simptomele vor depinde de locul în care cheagurile apar.
În plus, există și alte afecțiuni asociate, precum scăderea numărului de trombocite (trombocitopenie) din cauza cantității mari de celule sanguine utilizate în producerea de cheaguri. Acest lucru crește șansele de sângerare, în special la nivelul nasului și gingiilor.
De asemenea, pielea poate fi marmorată (livedo reticularis) și pot apărea ulcere.
Manifestări clinice în funcție de organele afectate
- Insuficiență renală din cauza trombozei vaselor mari sau a capilarelor glomerulare (microangiopatie tromboembolică).
- Tromboză venoasă profundă. Se manifestă prin durere, inflamație și roșeață la nivelul membrelor inferioare.
- Embolie pulmonară din cauza migrării unui cheag în circulația respiratorie. Când un cheag se blochează în plămâni, apar dificultăți bruște de respirație, dureri în piept și tuse cu sânge.
- Boală cerebrală sau atac ischemic tranzitoriu. Poate exista paralizie sau slăbiciune la nivelul feței, brațului sau piciorului, tulburări vizuale sau tulburări de vorbire și durere de cap bruscă, severă și generalizată.
- Boli cardiovasculare din cauza obstrucționării circulației coronariene (poate provoca infarct). De asemenea, cheagurile se pot depune în valvele inimii și pot călători prin fluxul sanguin (embolie arterială) sau le pot deteriora și îngroșa.
- Alte afecțiuni neurologice din cauza scăderii fluxului sanguin: de exemplu, migrene, convulsii și coree.
- În timpul sarcinii, complicațiile variază de la avorturi spontane repetate până la moartea fetală intrauterină. În plus, sindromul poate provoca preeclampsie (creșterea tensiunii arteriale cu pierderea proteinelor prin urină), restricție de creștere intrauterină și naștere prematură.
Descoperiți: Problemele de coagulare: cum are loc coagularea?
Tratamentul sindromului antifosfolipidic
Tratamentul sindromului antifosfolipidic se bazează pe prevenirea formării cheagurilor prin utilizarea de medicamente anticoagulante orale (care subțiază sângele) sau antiplachetare. În plus, trebuie abordați factorii de risc asociați cu tromboza.
Cazurile de episoade trombotice acute sunt tratate inițial cu heparină intravenoasă, urmată de anticoagulante orale (warfarină). Utilizarea anticoagulantelor trebuie monitorizată prin teste de sânge pentru a reduce riscul de sângerare, fie prin răni, fie sub piele.
După tratarea evenimentului acut, persoanele cu acest sindrom trebuie să ia anticoagulante orale pentru a preveni reapariția cheagurilor de sânge în vene. Pentru a preveni episoadele arteriale, se folosesc medicamente antiplachetare precum aspirina și clopidogrelul.
În cazul femeilor însărcinate, sarcina poate fi dusă la termen cu un control adecvat. Tratamentul include heparină sau heparină cu o doză mică de aspirină, deoarece warfarina nu poate fi administrată, putând afecta fătul.
Femeile aflate la vârsta fertilă care au sindrom antifosfolipidic și doresc să rămână însărcinate trebuie să ia doze mici de aspirină.
Tratamentul sindromului antifosfolipidic: concluzie
Prezența unuia sau a mai multor episoade asociate cu formarea de cheaguri de sânge sau pierderea repetată a sarcinii (sau o altă complicație a sarcinii) care nu poate fi explicată printr-o altă cauză trebuie să ridice suspiciunea de sindrom antifosfolipidic.
Deși nu există un tratament specific, simptomele pot fi controlate. Sarcina poate ajunge la termen. În caz de suspiciune, consultați imediat un medic reumatolog.
Toate sursele citate au fost revizuite în profunzime de către echipa noastră pentru a asigura calitatea, fiabilitatea, actualitatea și valabilitatea lor. Bibliografia acestui articol a fost considerată fiabilă și precisă din punct de vedere academic sau ştiinţific.
- Bustamante JG, Goyal A, Singhal M. Antiphospholipid Syndrome. [Updated 2022 Jul 4]. In: StatPearls [Internet]. Treasure Island (FL): StatPearls Publishing; 2022 Jan-. Available from: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK430980/
- Aziz M, Iheanacho F, Hashmi MF. Physiology, Antibody. [Updated 2022 May 8]. In: StatPearls [Internet]. Treasure Island (FL): StatPearls Publishing; 2022 Jan-. Available from: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK546670/
- Negro M. Síndrome antifosfolipídico. Suplemento 2012;16. Disponible en https://www.sah.org.ar/revistasah/numeros/vol16_supl2012_19_20.pdf
- Porcel J. Manejo del Síndrome Antifosfolipídico. Clínica-UNR.org 2006. Disponible en http://www.clinica-unr.com.ar/2015-web/Especiales/15/Especiales%20-%20Porcel%20-%20AAF.pdf
-
Bienaimé F, Legendre C, Terzi F, Canaud G. Antiphospholipid syndrome and kidney disease. Kidney Int. 2017 Jan;91(1):34-44. doi: 10.1016/j.kint.2016.06.026. Epub 2016 Aug 21. PMID: 27555120.
- Farmer-Boatwright MK, Roubey RA. Venous thrombosis in the antiphospholipid syndrome. Arterioscler Thromb Vasc Biol. 2009 Mar;29(3):321-5. doi: 10.1161/ATVBAHA.108.182204. PMID: 19228605.
- Na YS, Jang S, Hong S, Oh YM, Lee SD, Lee JS. Clinical Phenotype of a First Unprovoked Acute Pulmonary Embolism Associated with Antiphospholipid Antibody Syndrome. Tuberc Respir Dis (Seoul). 2019 Jan;82(1):53-61. doi: 10.4046/trd.2018.0045. PMID: 30574689; PMCID: PMC6304333.
-
Atanassova PA. Antiphospholipid syndrome and vascular ischemic (occlusive) diseases: an overview. Yonsei Med J. 2007 Dec 31;48(6):901-26. doi: 10.3349/ymj.2007.48.6.901. PMID: 18159581; PMCID: PMC2628175.
- Soltész P, Szekanecz Z, Kiss E, Shoenfeld Y. Cardiac manifestations in antiphospholipid syndrome. Autoimmun Rev. 2007 Jun;6(6):379-86. doi: 10.1016/j.autrev.2007.01.003. Epub 2007 Jan 31. PMID: 17537384.
-
Di Prima FA, Valenti O, Hyseni E, Giorgio E, Faraci M, Renda E, De Domenico R, Monte S. Antiphospholipid Syndrome during pregnancy: the state of the art. J Prenat Med. 2011 Apr;5(2):41-53. PMID: 22439075; PMCID: PMC3279165.
- Galli M. Treatment of the antiphospholipid syndrome. Auto Immun Highlights. 2013 Dec 22;5(1):1-7. doi: 10.1007/s13317-013-0056-5. PMID: 26000150; PMCID: PMC4389011.
-
Adediran S, Agostino N. Coexistence of Antiphospholipid Syndrome and Heparin-Induced Thrombocytopenia in a Patient with Recurrent Venous Thromboembolism. Case Rep Hematol. 2017;2017:3423548. doi: 10.1155/2017/3423548. Epub 2017 Apr 26. PMID: 28589046; PMCID: PMC5424171.