Ce este aversiunea gustativă și cum poate fi tratată?

Aversiunea gustativă depășește o respingere puternică a unui aliment. Mai exact, face parte din teoria condiționării clasice.
Ce este aversiunea gustativă și cum poate fi tratată?

Ultima actualizare: 24 August, 2021

Ți s-a întâmplat vreodată ca doar auzind numele unui aliment să ți se facă rău? Această senzație este asociată cu aversiunea gustativă, o afecțiune care determină respingerea anumitor alimente deoarece, după ingerarea lor, acestea au cauzat un sentiment de disconfort sau o boală.

Și, deși alimentele nu sunt întotdeauna cauza problemei, aportul lor este adesea asociat cu apariția simptomelor neplăcute. Astfel, doar menționarea numelui lor provoacă frisoane și disconfort. De ce se întâmplă acest lucru? Aversiunea gustativă este legată de condiționarea clasică.

Condiționarea clasică

Condiționarea clasică se bazează pe potrivirea diferiților stimuli, chiar și atunci când aceștia nu sunt legați între ei. Este un tip de învățare comportamentală descoperit de psihologul rus Ivan Pavlov.

În acest sens, există un stimul neutru și unul necondiționat care, împreună, pot genera un răspuns automat. Învățarea care are loc în cadrul condiționării clasice se bazează pe potrivirea stimulilor neutri și necondiționați în repetate ocazii.

Tânără ce experimentează aversiunea gustativă
Alimentele sunt asociate cu disconfortul digestiv experimentat după consumul anterior.

Aversiunea gustativă

Cum este legată condiționarea clasică de aversiunea gustativă? Mâncarea care ne provoacă repulsie este stimulul neutru care este asociat cu boala, adică stimulul necondiționat. Această asociere ne determină să oferim un răspuns necondiționat. După această asociere, stimulul care a fost neutru la început devine unul care condiționează un răspuns de respingere a alimentelor.

Astfel, aversiunea față de gustul condiționat apare atunci când ne îmbolnăvim după ce mâncăm un anumit aliment pe care ajungem să îl asociem cu cauza bolii. În consecință, a ne gândi la acel aliment ne face să ne simțim rău, indiferent dacă mâncarea a fost sau nu cauza disconfortului.

Deși acest lucru nu poate fi complet legat de teoria condiționării clasice, deoarece ne confruntăm cu o aversiune selectivă, s-a demonstrat care este importanța stimulului. În acest sens, putem spune că ființele vii sunt gata să stabilească asocieri între stimuli și rezultate. Animalele tind să evite să mănânce acele alimente care le-au făcut rău, deoarece este o chestiune instinctivă ce asigură supraviețuirea.

Ce poate provoca aversiunea gustativă?

În general, nu se cunosc motivele pentru care anumite alimente generează aversiune gustativă. De multe ori, chiar și după verificarea faptului că acest aliment nu a fost legat de ceea ce a urmat, continuăm să simțim respingerea acestuia. Suntem conștienți de faptul că nu a existat nicio legătură și totuși nu putem să-l ingerăm din nou. Respingerea poate dura zile și chiar ani.

Cum poate fi tratată aversiunea gustativă?

Aversiunea față de gust ține de domeniul psihologiei. Aceasta înseamnă că, de cele mai multe ori, boala nu este cauzată de o alergie la alimente, ci apare din cauza asocierilor pe care mintea le face între mâncare și disconfortul ulterior.

Una dintre modalitățile de a depăși acest lucru este prin stabilirea de noi asocieri. În loc să asociați mâncarea cu dorința de a vărsa, este mai bine să asociați mâncarea cu un restaurant drăguț sau cu un moment plăcut. Puteți încerca, de asemenea, să modificați rețeta. De exemplu, dacă este vorba de spaghete cu sos de roșii, schimbați sosul cu o smântână sau cu ulei de măsline.

Expunerea treptată la mâncarea care declanșează aversiunea poate funcționa. Începeți cu aroma, apoi gustați puțin, până când mâncați porții mai mari. Dacă nu există rezultate bune cu aceste metode, cel mai bine este să solicitați ajutor profesional.

Psihologul vă poate sfătui cu privire la alte strategii pentru a depăși aversiunea. Acest lucru este important, mai ales dacă respingerea alimentelor vă împiedică să adoptați o dietă sănătoasă și echilibrată.

Medic care analizează aversiunea gustativă
Atenția profesională este decisivă atunci când aversiunea la gust compromite calitatea dietei.

Ce să reținem despre aversiunea față de gust?

Uneori, aversiunea la gust se estompează în timp și nu necesită un tratament special. Cu toate acestea, poate dura luni sau ani și poate duce la respingerea mai multor alimente. Cel mai bine este să solicitați asistență medicală sau psihologică, deoarece poate afecta calitatea dietei.

S-ar putea să te intereseze...
Ziua Mondială a Parkinsonului: primele simptome
Doza de SănătateCitește pe Doza de Sănătate
Ziua Mondială a Parkinsonului: primele simptome

11 aprilie este Ziua Mondială a Parkinsonului și servește ca moment pentru a reflecta asupra acestei boli. În plus, motivul acțiunilor care se desf...



  • Pérez, A. M., & Cruz, J. E. (2003). Conceptos de condicionamiento clásico en los campos básicos y aplicados. Interdisciplinaria20(2), 205-227.
  • Hernández, A. J. C. La aversión en la modificación conductual.
  • Ibáñez, E. C. (2001). La aceptabilidad de los alimentos: nutrición y placer. Arbor168(661), 65-85.
  • Chambers KC. Conditioned taste aversions. World J Otorhinolaryngol Head Neck Surg. 2018;4(1):92-100. Published 2018 May 5. doi:10.1016/j.wjorl.2018.02.003
  • Bower, G. H., Hilgard, E. R., & Palacios, J. M. S. (1989). Teorías del aprendizaje. Trillas.
  • Acosta, A. M. P., Rozo, J. A., & Baquero, H. T. (2003). Hitos de la perspectiva molar del condicionamiento clásico. Psicología desde el Caribe, (12), 1-12.
  • Mitjana, L. R. Esta teoría desarrollada por Iván Pávlov propone una explicación sobre el condicionamiento clásico.