Logo image
Logo image

Ce este edemul papilar și de ce apare?

4 minute
Edemul papilar poate provoca vedere dublă, vedere încețoșată sau chiar orbire temporară. Îți vom explica de ce apare această afecțiune asociată cu o presiune crescută în interiorul craniului.
Ce este edemul papilar și de ce apare?
Ultima actualizare: 02 noiembrie, 2020

Edemul papilar, cunoscut și sub numele de papiledem, este o patologie care apare la nivelul ochilor. Constă într-o inflamație a nervului optic în zona cea mai apropiată de retină din cauza presiunii intracraniene crescute. În acest articol, îți vom explica în detaliu ce este edemul papilar și de ce apare.

În unele cazuri, această patologie este asimptomatică. În alte situații, afectează vederea. Problema este că, în spatele acestei boli, se pot ascunde probleme grave de sănătate, cum ar fi tumorile cerebrale.

Ce este edemul papilar?

Edemul papilar, așa cum am menționat deja, constă în inflamația papilei optice a ochiului. Cel mai frecvent, acest lucru apare la ambii ochi în același timp, sub formă de edem bilateral în jurul discului optic.

Această patologie își are originea în hipertensiunea intracraniană. Craniul este o structură osoasă fixă, în cadrul căreia găsim diferite organe și substanțe. Una dintre ele este lichidul cefalorahidian. Atunci când ceva din interiorul acestei cutii de oase crește în volum, creează o mărire a presiunii.

Așadar, edemul papilar apare atunci când presiunea intracraniană crește peste 200 mm de apă. Această creștere poate apărea din cauza unei mase sau unei tumori. Sau, pe de altă parte, poate fi rezultatul unei creșteri a cantității de lichid cefalorahidian.

Îți recomandăm:

4 exerciții pentru sănătatea ochilor

Some figure
Edemul papilar apare în discul optic, în fundul ochiului și este vizibil prin intermediul tehnicilor oftalmologice.

Cauze posibile

După cum tocmai am subliniat, cauza edemului papilei este hipertensiunea craniană. Tensiunea craniană crește din cauza măririi cantității de lichid cefalorahidian sau din cauza prezenței unor mase anormale în creier.

Aceste două situații sunt frecvente în scenarii diferite. Când vorbim de mase anormale, ne referim la tumori, abcese derivate dintr-o infecție sau sânge apărut din cauza unei hemoragii.

Cu toate acestea, potrivit unui studiu publicat în Journal Neurology Supplements, cea mai frecventă cauză a edemului papilar este hipertensiunea intracraniană idiopatică. Aceasta înseamnă că presiunea crește, dar fără a se cunoaște cauza principală.

În alte cazuri, hipertensiunea craniană apare din cauza meningitei sau encefalitei. Un articol publicat în Colombian Neurological Act afirmă faptul că edemul papilar poate fi și un simptom al sindromului Wernicke. Alte cauze mai puțin frecvente sunt următoarele:

  • Sindromul Guillain Barre
  • Hipervitaminoza A
  • Tumori ale măduvei spinării
  • Sindromul venei cave superioare

Care sunt simptomele edemului papilar?

Simptomele edemului papilar sunt variabile. La început, este adesea asimptomatic, iar specialiștii îl descoperă în timp ce efectuează o examinare a fundului de ochi. Cu toate acestea, pe măsură ce avansează, deteriorarea fibrelor nervului optic începe să producă simptome evidente.

În acest sens, edemul papilar ajunge să afecteze vederea. Vederea poate deveni neclară, dublă sau chiar dispare complet timp de câteva secunde. Mulți pacienți au și sensibilitate la contrastul luminos.

Majoritatea episoadelor de pierdere a vederii durează doar câteva secunde. În plus, hipertensiunea intracraniană produce și simptome proprii. De exemplu, implică adesea dureri de cap, greață și vărsături.

Durerea de cap este mai puternică la trezire dimineața și tinde să se amelioreze în timpul zilei. În cazurile în care meningita este cauza problemei, rigiditatea nucală poate apărea în spatele gâtului.

Tratamentul edemului papilar

Scopul principal al tratamentului edemului papilar este eliminarea cauzei hipertensiunii intracraniene. Este important să reții faptul că vorbim despre o urgență medicală. Atunci când cauza edemului papilar este hipertensiunea idiopatică, tratamentul constă în reducerea nivelului lichidului cefalorahidian.

În acest caz, potrivit Chilean Magazine of Neurosurgery, medicii pot prescrie diuretice precum manitolul sau furosemida. În plus, pierderea în greutate poate fi benefică, la fel și restricția fluidelor și a sării.

Pentru a ajuta lichidul cefalorahidian să circule corect, o idee bună este să ridici ușor capul patului. În cazul în care niciuna dintre aceste măsuri nu funcționează, poate fi necesară o intervenție chirurgicală.

Abordarea chirurgicală constă în efectuarea unei puncții lombare pentru a ajuta la drenarea unei părți din lichid. În cele din urmă, dacă problema de bază este o infecție sau există un abces care rezultă din colonizarea bacteriană, pacientul trebuie să primească antibiotice.

Descoperă mai mult:

Efectele ecranelor asupra ochilor

Some figure
Durerile de cap pot însoți simptomele edemului papilar și ale hipertensiunii craniene.

Ce trebuie să reții despre edemul papilar

Ceea ce trebuie să ne amintim despre edemul papilar este faptul că este o patologie ce afectează nervul optic. Este produs de o creștere a presiunii intracraniene care răspunde la situații diverse. Cu toate acestea, majoritatea cazurilor au un lucru în comun: o creștere a presiunii în interiorul craniului.

Una dintre cele mai frecvente cauze este hipertensiunea intracraniană idiopatică. Tumorile cerebrale, hemoragiile și infecțiile sunt, de asemenea, factori declanșatori. Edemul papilar trebuie tratat ca o urgență medicală pentru a preveni deteriorarea iremediabilă a vederii.


Toate sursele citate au fost revizuite în profunzime de către echipa noastră pentru a asigura calitatea, fiabilitatea, actualitatea și valabilitatea lor. Bibliografia acestui articol a fost considerată fiabilă și precisă din punct de vedere academic sau ştiinţific.


  • Revista de Pediatría de Atención Primaria – Causa rara de papiledema. (n.d.). Retrieved August 29, 2020, from https://pap.es/articulo/12287/causa-rara-de-papiledema
  • Polo-Torres, C., Alvis-Miranda, H. R., Castellar-Leones, S. M., Moscote-Salazar, M. A., Alcalá-Cerra, G., & Moscote-Salazar, L. R. (2013). Patobiologia de la hipertension intracraneal idiopatica infantil. Revista Chilena de Neurocirugia, 39(1), 45–57. Retrieved from https://go.gale.com/ps/i.do?p=IFME&sw=w&issn=07164491&v=2.1&it=r&id=GALE%7CA467831304&sid=googleScholar&linkaccess=fulltext
  • Begué, Nieves Martín. “Protocolo papiledema: actualización y manejo.” Annals d’oftalmologia: òrgan de les Societats d’Oftalmologia de Catalunya, Valencia i Balears 26.4 (2018): 3.
  • Clínico Begoña, C., Cabanes, P., José, E., Lerma, M., Fuentes Fernández, I., & Clares, R. H. (2015). Presentación tardía de una encefalopatía de Wernicke tras gastrectomía por adenocarcinoma gástrico: a propósito de un caso Late presentation of wernicke’s encephalopathy after gastrectomy in a patient with gastric adenocarcinoma: case report. Acta Neurol Colomb (Vol. 31).
  • Sánchez Sanz, A., Muñoz Quiñones, S., & Arruga Ginebreda, J. (2010). Protocolo diagnóstico-terapéutico del papiledema. Annals d’oftalmologia: Òrgan de Les Societats d’Oftalmologia de Catalunya, Valencia i Balears, ISSN-e 1133-7737, Vol. 18, No. 3 (JUL-SEP), 2010, 18(3), 3. Retrieved from https://dialnet.unirioja.es/servlet/articulo?codigo=6396794&info=resumen&idioma=SPA
  • López Valdés, E., & Bilbao-Calabuig, R. (2007). Papiledema y otras alteraciones del disco óptico. Neurología Suplementos, 3(8), 16–26. Retrieved from https://medes.com/publication/42694
  • Garza-Urroz, Yvette M., Karla L. Chávez-Caraza, and Ingrid Franco-López. “Daño ocular severo secundario a un seudotumor cerebri.” Revista Mexicana de Oftalmología 93.2 (2019): 104-107.
  • de Lima Lardi, Sílvia, Juliana Ferreira da Costa Vargas, and José Amadeu Vargas. “DIAGNÓSTICO DIFERENCIAL DE EDEMA DE PAPILA ÓPTICA.”
  • Galindo, Lorena Monge, et al. “Hipertensión intracraneal idiopática: experiencia en 25 años y protocolo de actuación.” Anales de Pediatría. Vol. 87. No. 2. Elsevier Doyma, 2017.
  • (PDF) Papilledema. An updated approach. Papiledema. Un enfoque actualizado. (n.d.). Retrieved August 29, 2020, from https://www.researchgate.net/publication/26851689_Papilledema_An_updated_approach_Papiledema_Un_enfoque_actualizado

Acest text este oferit numai în scop informativ și nu înlocuiește consultarea cu un profesionist. În caz de îndoieli, consultați-vă cu specialistul dvs.