Ce este gândirea magică și cum ne poate afecta?
Există modalități diferite de abordare a unei probleme sau de analiză a unei situații. Uneori, vom aplica gândirea sistemică, fiind capabili să ne gândim la toți factorii și la relația dintre ei. În schimb, vom trata alte probleme doar cu gândirea magică.
Magică? Da, deși numele său se referă mai mult decât orice la improbabilitatea anumitor idei, chiar dacă le tratăm cu certitudine. De exemplu, gândirea magică apare în diferite momente, cum ar fi atunci când credem că un interviu de angajare a mers prost doar pentru că am văzut o pisică neagră. Superstiția și unele ritualuri merg mână în mână cu acest tip de gândire.
Ce este gândirea magică și cum este ea exprimată?
Gândirea magică se caracterizează prin credința că propriile idei sau gânduri pot să influențeze realitatea. De exemplu, când apare o situație complicată, credem că lucrurile se vor rezolva de la sine fără motiv.
Gândirea magică funcționează prin apropierea și asocierea faptelor:
- Din moment ce mi-am dorit ca tatăl meu să-și piardă slujba pentru a petrece mai mult timp cu el, a fost concediat.
- Am purtat un tricou mov înainte de examen și l-am trecut. Am promovat datorită tricoului.
Pentru a înțelege mai bine conceptul, ne putem gândi la un caz tipic dintr-o anumită etapă a copilăriei: copiii (cu vârste între 2 și 7 ani) presupun adesea că mintea lor are capacitatea de a provoca anumite efecte.
Relația care se stabilește nu corespunde unor dovezi, ci dimpotrivă. Este o relație ilogică, periculoasă și irațională. Cauzele și legăturile sunt stabilite ca și cum ar fi adevărate sau probabile, chiar și atunci când un lucru nu se leagă de celălalt.
Citiți și: Programarea neurolingvistică (PNL): limbajul ne schimbă comportamentul
Caracteristicile gândirii magice
Unele dintre caracteristicile gândirii magice sunt următoarele:
- Filtrul prin care sunt cernute informațiile nu are sens.
- Este mai frecventă în copilărie, deși persistă și la vârsta adultă, mai ales când vine vorba de probleme legate de superstiție, ritualuri și religie.
- A avea anumite gânduri, credințe sau dorințe este suficient pentru a explica sau stabili că unele episoade sunt adevărate.
Cum ne poate afecta gândirea magică?
Gândirea magică are atât efecte pozitive, cât și negative. În ceea ce privește primul set de efecte, câteva considerații sunt următoarele:
- Funcționează ca un analgezic în anumite circumstanțe. De exemplu, o persoană spune că se simte rău, că are dureri și că asta îi provoacă multă chin. Medicul îi dă un medicament și durerea dispare, dar în realitate nu îi dă nimic, ci doar placebo. Cu alte cuvinte, gândirea magică poate fi liniștitoare și de ajutor în reducerea anxietății.
- Oferă un sentiment de control. Este utilă în situațiile în care nu putem interveni.
- Aduce un optimism care întărește încrederea în sine.
Cu toate acestea, gândirea magică poate avea un impact negativ asupra vieții:
- Poate duce la exces de încredere, paralizându-ne acțiunile. De exemplu, atunci când ne confruntăm cu o situație de boală sau conflict, credem că va trece de la sine. În acest sens, ne vom îndepărta de soluțiile reale.
- Creează vinovăție. O frază care o explică foarte bine acest lucru este „ceea ce crezi, atragi”. Mulți oameni își asumă responsabilitatea pentru anumite evenimente doar pentru că se gândeau la ele.
- Duce la alte prejudecăți cognitive, care ne fac să interpretăm realitatea într-o singură direcție. Funcționează ca un verdict, ca un factor determinant.
Citiți și: Metacogniția: ce este și exemple
Asigurați-vă că gândirea magică nu inhibă acțiunea
Gândirea magică ne poate aduce beneficii, dar poate fi și o piedică. Prin urmare, este important să putem identifica când suntem guvernați de aceasta. O recomandare bună este să vă puneți următoarea întrebare: ce dovezi am că este așa? În felul acesta, veți fi puțin mai critici și veți analiza mai bine situația.
Dezavantajul gândirii magice este faptul este că ne poate împiedica să găsim soluții constructive. Dacă acest mod de a înfrunta realitatea ne inhibă, atunci trebuie să-l schimbăm.
Toate sursele citate au fost revizuite în profunzime de către echipa noastră pentru a asigura calitatea, fiabilitatea, actualitatea și valabilitatea lor. Bibliografia acestui articol a fost considerată fiabilă și precisă din punct de vedere academic sau ştiinţific.
- Petra-Micu, I., & Estrada-Avilés, A. (2014). El pensamiento mágico: diseño y validación de un instrumento. Investigación en educación médica, 3(9), 28-33.
- De Pomar, F. L. (2019). Pensamiento mágico en la psicología: representaciones en docentes. Persona, (022 (2)), 111-133.
Acest text este oferit numai în scop informativ și nu înlocuiește consultarea cu un profesionist. În caz de îndoieli, consultați-vă cu specialistul dvs.